Linkuri accesibilitate

Colaborator al Securității, candidat la europarlamentare. 4 turnători și un securist candidează la locale


Angajat al CNSAS care lucrează la solicitările primite din partea cetățenilor.
Angajat al CNSAS care lucrează la solicitările primite din partea cetățenilor.

Pentru un candidat la alegerile europarlamentare, CNSAS a aprobat notă de constatare a calității sale de de colaborator al Securității comuniste și l-a trimis în instanță. Patru turnători și un securist recunoscuți astfel de instanță s-au înscris pe listele de la alegerile locale.

Potrivit legii, doar instanța este cea care se poate pronunța dacă cel vizat de nota CNSAS a fost sau nu colaborator al Securității și poate da o decizie în acest sens.

Este cazul candidatului la Parlamentul European, pentru care Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) a constatat calitatea de colaborator al Securității și a trimis-o la instanța competentă.

În schimb, pentru ceilalți cinci de la alegerile locale, instanța deja s-a pronunțat, deciziile care i-au declarat colaboratori sau lucrători ai Securității au fost deja publicate pentru unii dintre ei, dar, cu toate acestea ei s-au înscris să candideze la alegerile locale.

Pentru că deciziile sunt deja publice și recunoscute de instanță, CNSAS a făcut publică și identitatea lor.

CNSAS a verificat o parte din cei 541 de candidați la alegerile europarlamentare.

Pentru 223 dintre ei, Colegiul CNSAS a decis emiterea de adeverințe care să ateste că persoanele verificate nu au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

În schimb pentru un număr de 315 candidați, născuți după 22 decembrie 1973, legea nu impune verificări pentru că nu aveau vârsta necesară pentru a fi colaboratori, având la Revoluția din 1989 doar 16 ani.

Pentru doi candidați verificările sunt în curs de soluționare.

În ceea ce-i privește pe candidații la alegerile locale, CNSAS a primit și procesat de la Birourile de Circumscripție date pentru persoanele care candidează în 2.880 unități administrativ-teritoriale din totalul de 3.228.

Experții CNSAS au procesat informații pentru 9.080 persoane, din care 5.328 sunt născute după 1973, adică nu aveau când să colaboreze cu Securitatea.

Au fost verificați 3.752 de candidați.

Următorii candidați au fost identificați ca având calitatea de colaborator al fostei Securității pentru care CNSAS a obținut în instanță decizie definitivă, iar pentru trei dintre ei decizia a fost deja publicată în Monitorul Oficial, pentru unul fiind în curs de publicare.

Este vorba despre:

  1. Laurenţiu Dumitru Boar, primar liberal al comunei Gurghiu, județul Mureș,
  2. Irimie Cîra, consilier local la primăria comunei Poiana Vadului, din județul Alba, candidează din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR),
  3. Mihai Fanea, consilier județean la Satu Mare din partea Partidului Mișcarea Populară,
  4. Ciprian Nica, fost deputat PSD, angajat la Secretariatul General al Guvernului de premierul liberal Nicolae Ciucă.
  5. Lucrător al fostei Securități a fost declarat Jelev Panait, de CNSAS și de instanță, cu o decizie definitivă publicată deja în Monitorul Oficial. A fost primar PSD în Gurbănești, județul Călărași și are 86 de ani, vârstă la care mai vrea un mandat în administrația locală.

Primarul-turnător mai vrea un mandat. Și-a turnat un coleg la Securitate pentru că asculta Europa Liberă

Laurenţiu Dumitru Boar, primar PNL al comunei Gurghiu, județul Mureș, a fost colaborator al Securităţii, cu numele de cod „Costică” prin acțiunea în constatare a CNSAS câștigată definitiv și publicată în Monitorul Oficial încă din mai 2022.

Decizia CNSAS a fost contestată de primarul Boar, dar, atât Curtea de Apel Bucureşti cât și Curtea Supremă au susținut decizia cercetătorilor CNSAS.

„Pârâtul a fost recrutat în calitate de persoană de sprijin, sub numele conspirativ «Costică», la data de 22.02.1988, pentru cunoașterea stării de spirit din rândul angajaților inspectoratului silvic și a sătenilor angajați ca gonaci, deoarece șeful statului avea o cabană de vânătoare în zona Gurghiu – Lăpușna”, scrie în dosarul de colaborator al primarului.

La aceeași dată, el a semnat un angajament olograf. Ultimul document din dosar este o notă informativă din iunie 1989.

Pe cine turna „Costică”

Notele informative din dosarul său de la Securitate arată că primarul Laurențiu Dumitru Boar, nume de cod „Costică” şi-a turnat un coleg care asculta postul de radio Europa Liberă, pe altul pentru că intenționa să fugă în Iugoslavia după ce avea să se mute la Oravița, aproape de granița României cu fost Iugoslavie, unde se măritase fiica lui.

Pe alt coleg l-a turnat la Securitatea comunistă pentru că seara, la cârciumă, după ce „consuma băuturi alcoolice… comenta negativ aspecte ale politicii și partidului și statului nostru”.

Primarul a contestat că ar fi fost autorul unora dintre notele informative care i-au fost atribuite.

El s-a apărat susţinând că Securitatea l-ar fi şantajat ca să devină turnător după ce șeful postului de miliție din sat l-a amenințat că-i face dosar penal pentru speculă și comerț ilicit cu produse cu proveniență dubioasă, înșelăciune, iar tatălui său - pentru sustragere de produse agricole de la ferma la care lucra ca tehnician agronom.

Judecătorii i-au respins, însă, argumentele.

Laurenţiu Dumitru Boar este primarul comunei Gurghiu din 2004, fără întrerupere şi, porivit declaraţiei sale de interese, este şi preşedintele organizaţiei liberale de la Gurghiu, scrie presa locală.

Irimie Cîra, al doilea de pe lista de turnători ai Securității care candidează la locale, este consilier local la primăria comunei Poiana Vadului, din județul Alba, așa cum o arată rapoartele de activitate ale Primăriei. Anul acesta el se regăsește din nou pe listele de candidați la consiliul local, din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

Mihai Fanea poate fi regăsit încă de la alegerile trecute pe listele centralizate ale Biroului Electoral Central, candidat la consiliul județean din partea Partidului Mișcarea Populară, la Satu Mare.

Turnătorul „Bratosin”, fost deputat PSD, numit de liberali la SGG. Își turna colegii de liceu că ascultau Europa Liberă

În ceea ce-l privește pe Ciprian Nica, candidat acum la alegerile locale ca pensionar, nu este altul decât fostul deputat social-democrat de Vrancea, numit în urmă cu doi ani de premierul liberal de la acea vreme, Nicolae Ciucă, la Secretariatul General al Guvernului, beneficiar al unei pensii de 20.000 de lei.

Fost vicepreşedinte al Comisiei juridice, din echipa lui Florin Iordache, deputatul social-democrat care a subjugat legile justiției intereselor politice ale guvernelor numite de Liviu Dragnea (fost președinte al PSD, între timp eliberat din închisoare după ce a fost condamnat pentru corupție), Nica a fost deputat PSD până în 2016.

El nu a mai candidat pentru un nou mandat în decembrie 2016, pentru că ar fi trebuit să semneze o declarație pe propria răspundere că nu a colaborat cu fosta Securitate, lucru imposibil după decizia instanței. Dar în 2012, notarul Nica declara pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea.

De altfel, după deconspirarea sa ca informator al Securității, Nica a refuzat să-și dea demisia din Comisia juridică. „De ce să îmi dau demisia din Comisia juridică? Cu ce afectează verdictul de colaborator? Că nu mai este poliție politică”, spunea Nica într-o intervenţie TV.

În aceste condiții, unul dintre artizanii modificărilor nocive ale Codului penal din 2015, prieten vechi cu Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae, a fost „recuperat” șase ani mai târziu în guvernul condus la acea vreme de liberalul Nicolae Ciucă.

El a fost adus la Secretariatul General al Guvernului ca „expert în evaluarea actelor normative” de șeful de atunci al SGG, social-democratul Marian Neacșu (cititor al Rezoluției de la Herculane privind statul paralel și ilegitim - teză a fostului președinte PSD Liviu Dragnea în atacul dat asupra justiției înainte de condamnarea sa), sub semnătura premierului liberal Nicolae Ciucă, în guvernarea rotativă a PNL cu PSD.

Numirea la SGG a fost făcută deși Curtea Supremă a reconfirmat în 2014 decizia Curții de Apel București care dădea dreptate Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care-l identificase pe Nica în documente colaborator al fostei Securități ceaușiste.

Cu toate acestea, Nica a fost angajat la SGG în octombrie 2022, ca „membru în cadrul Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative, pentru un mandat de 4 ani”.

G4Media a întrebat noile conduceri ale SGG (Mircea Abrudean de la PNL în locul lui Marian Neacșu de la PSD) și a Guvernului (premierul Marcel Ciolacu în locul lui Nicolae Ciucă) dacă îl va păstra în funcție pe Nicolae Ciprian Nica sau îl va revoca, având în vedere că este colaborator al Securității cu decizie CNSAS și sentință definitivă în instanță.

În noiemrie 2023, G4Media a întrebat noua conducere a SGG (Mircea Abrudean de la PNL în locul lui Marian Neacșu de la PSD) și a Guvernului (premierul Marcel Ciolacu în locul lui Nicolae Ciucă) dacă îl va păstra în funcție pe Nicolae Ciprian Nica sau dacă îl va revoca, având în vedere că este colaborator al Securității cu decizie CNSAS și sentință definitivă în instanță.

Cabinetul premierului Ciolacu nu a răspuns solicitării, iar SGG a transmis pentru G4Media că Nica nu are calitate de funcționar public, deci nu intră sub incidența legii care prevede că raportul de muncă încetează dacă funcționarul public a colaborat cu Securitatea.

Conform CNSAS și instanțelor judecătorești, Nica își turna colegii de liceu care ascultau Europa Liberă, erau prieteni cu cetățeni străini sau dădea detalii despre unde locuiesc unii dintre ei.

Nica a semnat angajamentul cu Securitatea în 2 iunie 1976, când a luat numele conspirativ „Bratosin”.

Și Nica a spus că a fost șantajat de Securitate. Într-un comunicat de presă din 2014, citat de Digi24, Nica spunea că i-a fost încălcat dreptul la apărare și că a fost șantajat de Securitate. „Afirm că mi-a fost încălcat dreptul la apărare deoarece magistrații au respins cererea de rejudecare a dosarului meu la Curtea de Apel București, ca urmare a faptului că în dosar nu s-a găsit ordinul de plată prin care eu făceam dovada plății unei expertize grafologice”, scria deputatul.

Ciprian Nica susține că a fost șantajat cu faptul că fratele său, care era ofițer la Școala de Ofițeri Sibiu, va avea probleme dacă nu va accepta o colaborare. Totodată, a fost amenințat că va fi exclus de la liceul din Ploiești, unde studia arte plastice.

„Dacă aș fi dorit să colaborez cu Securitatea, aș fi furnizat informații și după terminarea liceului, însă acest lucru nu s-a întâmplat! Că nu am colaborat cu Securitatea, în sensul poliției politice, este demonstrat de faptul că în dosarul de la CNSAS există o rezoluție a unui ofițer de Securitate care propune clasarea dosarului meu ca urmare a faptului că refuz să ofer informații, după plecarea din liceu (…)”, mai spunea Nica.

Fost securist dovedit, 86 de ani, tânără speranță a administrației locale

În ceea ce-l privește pe fostul lucrător al Securității candidat la locale, securistul dovedit Jelev Panait are 86 de ani, așa cum arată un document CNSAS, vârstă la care fostul locotenent major și apoi căpitan, posesor de pensie specială, vrea să obțină un loc în administrația locală după alegerile locale din acest an.

El a fost primar PSD în Gurbănești, județul Călărași, în urmă cu 12 ani, iar cetățenii comunei s-au plâns că-i teroriza cu reclamații pe banii primăriei, în ciuda abuzurilor comise chiar de el ca primar, în beneficiul familiei sale.

Panait a cheltuit 500 de milioane de lei vechi numai pentru astfel de procese pe care le intenta în numele primăriei, scrie presa de la acea vreme. Toți cei reclamați de el sau dați afară abuziv, au câștigat procesele.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG