Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), procurorii militari au trimis în judecată opt persoane cu calitatea de inculpat în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”.
- Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;
- Petre Roman, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României;
- Gelu-Voican Voiculescu, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României;
- Virgil Măgureanu, la data faptelor director al Serviciului Român de Informații;
- Adrian Sârbu, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu;
- Miron Cozma, la data faptelor lider de sindicat;
- General (r) Vasile Dobrinoiu, la data faptelor comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne;
- Colonel (r) Peter Petre, la data faptelor comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.
Reacții ale inculpaților
Europa Liberă a cerut reacții celor trimiși în judecată de procurorii militari, în dosarul Mineriadei din 1990.
Până la momentul scrierii acestui articol, doar fostul premier Petre Roman a răspuns. Pe măsură ce vom primi și alte comentarii ale foștilor oficiali trimiși în judecată, le vom publica.
Fostul premier Petre Roman afirmă pentru Europa Liberă că încadrarea deciziilor sale la categoria „infracțiuni contra umanității” este una „absurdă” și „complet greșită”.
Petre Roman spune că decizia lui în contextul evenimentelor din iunie 1990 a fost una „de rutină”, prin care se urmărea restabilirea ordinii publice și deblocarea circulației prin Piața Universității.
„Ceea ce am cerut pe 11 iunie, în discuția cu reprezentanții manifestaților, le-am spus și le-am cerut un singur lucru: să permită deschiderea traficului auto în acel punct. Au fost de acord. După aceea, ce s-a întâmplat acolo e o altă chestiune și s-au răzgândit [...] Era în integral răspunderea mea de a restabili ordinea publică. N-are nicio legătură cu niciun fel de caracter de represiune. Aici este caracterul absurd al acestei acuzații”, spune Petre Roman.
Pe 15 ianuarie, când lui Ion Iliescu i s-a adus la cunoștință că este inculpat în dosarul Mineriadei, avocatul lui, Adrian Georgescu, a spus că fostul președinte nu face nicio declarație legată de dosar și a precizat că strategia de apărare este aceea de a răspunde acuzațiilor în instanță.
La rândul lui, la momentul în care i s-a comunicat că este inculpat în dosar, pe 17 ianuarie, Miron Cozma, liderul de sindicat al minerilor, a respins acuzațiile.
El a afirmat că minerii au fost folosiți ca paravan pentru a se ascunde vinovăția celor care au condus țara la acea vreme, inclusiv Ion Iliescu și Petre Roman.
Până acum, din partea lui Adrian Sârbu, șef de cabinet al premierului la momentul Mineriadei, nu au existat reacții publice legate de dosar.
În dosarul anterior celui actual, trimis înapoi de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru refacerea de la zero, Adrian Sârbu era acuzat de procurori, potrivit relatărilor de presă de la acel moment (digi24, Libertatea), că i-ar fi cerut ministrului Apărării de la acea vreme, Victor Atanasie Stănculescu aproximativ 20 de kilograme de trotil, „pentru a realiza un automobil capcană care să fie detonat în Piața Universității”.
La rândul lui, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu a declarat jurnaliștilor, la momentul în care a fost informat că este inculpat în dosar, că nu se consideră vinovat şi că nu are nimic să-şi reproşeze legat de acuzațiile care i se aduc.
Ce acuzații li se aduc inculpaților
Procurorii militari susțin în comunicat că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, „cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment - Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”.
Procurorii mai arată că intervenția brutală a autorităților nou instaurate în România după Revoluția din decembrie 1989 a fost realizată împotriva unei manifestații pașnice care cerea ruperea de regimul comunist, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte solicitări de factură democratică.
În acest atac, spun procurorii, ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.
Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990.
Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
Dosarul Mineriadei din 1990 este unul dintre cele mai controversate din istoria recentă a României, alături de Dosarul Revoluției Române.
Dosarul „Mineriada” a stat ani în șir pe masa procurorilor, a fost închis și redeschis de mai multe ori, au fost audiați sute de martori, s-au scris mii de pagini de rechizitoriu și s-au administrat probe.
Până în 2008, dosarul a fost instrumentat de procurorul militar Dan Voinea, dar în acel an a fost închis de fostul procuror general Laura Coduța Kovesi, care a dat rezoluții de neîncepere a urmăririi penale.
În 2014, România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să continue investigațiile.
În 2015, Tiberiu Niţu, procurorul general al României, infirmă rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale, iar în 2017 dosarul este finalizat de procurori și trimis în instanță, dar a stat la Camera Preliminară de la Curtea Supremă aproape doi ani, până în mai 2019.
Camera Preliminară a decis atunci retrimiterea lui la Parchetul Militar pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule.
Trimiterile în judecată din 2 aprilie 2025 fac parte din acest dosar refăcut de la zero.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
