„Mesajul «Studenți de la Filologie, aici s-a ucis. Călcați cu respect. Aici e sînge» este încă vizibil pe fațada clădirii, pe partea de pe strada Edgar Quinet. Alte 59 de înscrisuri, inclusiv versuri din «Deșteaptă-te, române!», se găsesc sub straturile mai noi de vopsea. (...) Ele (mesajele - n.red) pot fi distruse pentru totdeauna odată ce lucrările se vor muta de la curtea interioară la fațada exterioară”, arată un comunicat comun semnat de 23 de organizații civice, care au inițiat și o petiție publică.
Reprezentanții societății civile susțin că, la 35 de ani de la evenimente, românii au „datoria morală” de a salva acele semne ale Revoluției.
„În decembrie 1989, la Piața Universității din București, protestatarii anticomuniști au stat față în față cu soldați înarmați, au oprit tancuri cu mâinile goale și au scris pe ziduri sub tirul gloanțelor: Jos Dictatura, Vrem pluralism politic, Alegeri libere”, arată inițiatorii petiției.
Ștergerea unor asemenea inscripții nu ar fi o premieră. În timpul unei renovări de la Universitatea București din 2002, multe dintre mesajele scrise la Revolutie pe pereții instituției au fost distruse.
Nicoleta Giurcanu este una dintre participantele la manifestațiile din decembrie 1989 de la Universitate.
„Generația tânără trebuie să cunoască că sacrificiul celor care au murit în 89 nu a fost în zadar”, spune ea.
Istoricul Andrei Ursu, fost director științific al Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, fiul disidentului Gheorghe Ursu, spune că la Universitate, în urmă cu 35 de ani, tinerii au murit pentru libertatea tuturor românilor.
„Aceste mesaje trebuie păstrate. Nu sunt foarte multe care au rămas și este extrem de important pentru memoria noastră ca popor. Să ne aducem aminte că am avut un moment de glorie, de eroism în istoria noastră recentă”, spune el.
Iar Alexandru Binescu de la organizația Turul Revoluției din 1989 spune că Universitatea din București ar trebui să urmeze exemple din alte țări, în care asemenea vestigii au fost păstrate.
„Secțiuni întregi din Zidul Berlinului au fost conservate cu rol memorialistic, păstrând graffiti-urile. Găurile de gloanțe existente în pereții închisorii Kilmainham Gaol din Dublin au fost păstrate ca dovezi ale execuției patrioților irlandezi și a sacrificiului lor pentru independență. Inscripțiile lăsate pe pereții Reichstag-ului după Bătălia Berlinului din 1945 au fost și ele conservate”, exemplifică Alexandru Binescu.
Cum răspunde Universitatea București
Într-un prim răspuns transmis la solicitarea Europei Libere, Universitatea București afirmă planul lucrărilor de consolidare și renovare ale Palatului Universității ia în considerare soluții pentru păstrarea inscripțiilor de la Revoluția din 1989.
„Ca urmare a realizării studiului de parament cu privire la mărturiile Revoluției din 1989 și ale Mineriadelor (mesaje scrise sau urme de gloanțe), proiectul include o serie de activități și lucrări dedicate conservării și punerii în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal, dar și o serie de activități care vor conduce la crearea unui muzeu al Revoluției române din 1989 în camera adiacentă Balconului Universității, inclusiv prin executarea și amplasarea unor elemente grafice cu identitate vizuală specifică, în zona fațadei adiacente balconului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Universității București, Bogdan Oprea.
Potrivit informațiilor care însoțesc petiția, pe 10 martie 2022 a fost semnat un contract în valoare de 317 de milioane de lei între Universitatea din București și Compania Națională de Investiții pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București. Lucrările urmau a se desfășura pe parcursul a 5 ani și jumătate.
Reprezentanții organizațiilor civice susțin că au cerut oficial Universității București să precizeze dacă în contractul de renovare este prevăzută protejarea inscripțiilor de la Universitate. Ei susțin că nu au primit aceste informații, la fel cum nu au fost primiți nici în audiență la Rectorat.
Lipsa de comunicare din partea conducerii Universității, spun reprezentanții societății civile, i-a făcut să inițieze această petiție prin care să ceară păstrarea inscripțiilor istorice de la Revoluție.
Organizații susținătoare ale petiției: Asociația 21 Decembrie 1989 din București / Asociația Memorialul Revoluției din Timișoara / Asociația pentru Adevărul Revoluției din Cluj / Asociația Urmașilor Eroilor din Decembrie 1989 / Turul Revoluției din 1989 / Asociația Foștilor Deținuți Politici din România / Grupul pentru Dialog Social / Muzeul Ororilor Comunismului în România / Muzeul Comunismului din București / Muzeul Mineritului din Petroșani / Muzeul Abandonului / Muzeul de Istorie din Avdarma / Fundația Culturală Memoria / Fundația Gheorghe Ursu / Miliția Spirituală / Asociația București / Asociația Studio Zona / Wolfhouse Productions (birou de proiectare pentru arhitectură și urbanism) / Asociația Mândra Project / Asociația Korzo / Asociația Comunitatea GIS din Timișoara / Asociația Centrul de Studii Sportul Est European / Asociația Eco Ruralis.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
