Cu vedere la lacul IOR, situat în imediata apropiere a stației de metrou Titan, terenul este disputat de mai mulți ani atât de locuitorii din zonă care-și doresc o suprafață verde, cât și de cei care au cumpărat drepturile litigioase de la moștenitori.
Cei din urmă au fost împroprietăriți pe vechiul amplasament în 2005, de fostul primar general Adriean Videanu.
Teoretic, în zonă se poate construi, însă doar ceea ce înseamnă „centru de cartier”, adică o investiție a autorităților publice.
Terenul este încadrat în zona destinată construcțiilor, conform Planului Urbanistic General. Asta înseamnă că se permite construcția unor clădiri care pot ocupa până la 70% din teren.
Vecinii își amintesc faptul că aria respectivă a făcut parte din parcul IOR (actual Alexandru Ioan Cuza), dar după ce au început procesele de retrocedare, ea nu a mai fost întreținută.
„N-am văzut o mai mare bătaie de joc. L-au lăsat să se usuce și acum zic că nu mai este parc. Nu pot fi de acord cu asta”, ne-a declarat o femeie care s-a oprit să citească anunțul cu „Proprietate privată” pus de proprietari pe toate laturile perimetrului.
Potrivit legii, parcurile nu pot fi retrocedate.
Împrejmuite pe de o parte de gardurile Primăriei Sector 3 și de cealaltă de un gard de plasă verde, vopsit acum câteva zeci de ani, cele 12 hectare șochează prin aspect.
Primul lucru care atrage atenția este faptul că 90% dintre copaci sunt uscați.
Pini, frasini, plopi sau stejari fără frunze, ei contrastează puternic cu cealaltă parte din parcul IOR cu care se învecinează.
Ce s-a întâmplat cu aceste sute de copaci? De ce s-au uscat brusc, în urmă cu un an? Ne spune Daniel Trifu, președintele Fundației Eco Civica.
„Am fost contactați de grupurile civice care luptă pentru salvarea parcului IOR. Am găsit la fața locului sute de arbori găuriți la rădăcină cu burghie de 10, cu câte patru găuri fiecare. În găuri era pusă o substanță albă. Așa s-au uscat toți arborii. Am cerut Gărzii de Mediu să analizeze substanța, fără niciun efect. Ne-au zis că nu au laborator specializat”, a declarat Trifu.
Am întrebat Garda de Mediu București câte amenzi a aplicat proprietarului după incendierea parcului.
Răspunsul instituției a fost că terenul respectiv, potrivit extrasului de carte funciară, are categoria de folosință „curți-construcții”, nu de spațiu verde.
Astfel, toate sesizările privind defișările din zonă au fost direcționate către Primăria generală București, deoarece Garda de Mediu nu poate interveni. Proprietarul doar a fost notificat să respecte normele de curățenia în zonă, fără a fi sancționat.
Trifu mai susține că, în ultimii patru ani, în zona respectivă au avut loc 21 de incendii despre care spune că au fost puse intenționat, iar peste 1.000 de arbori și arbuști s-au uscat.
Ulterior, în perimetru a fost adus un tocător de lemn.
„Pârjolesc și taie totul ca să susțină apoi că nu mai este spațiu verde. Trebuie să intervină și procurorii, nu se poate să ai 21 de incendii accidentale în același loc. Garda de Mediu se eschivează pe motiv că locul respectiv e proprietate privată, Poliția Locală Sector 3 a fost luată la bătaie de apropiații proprietarilor, nu înțelegem de ce autoritățile refuză să intervină”, mai spune Trifu.
Fotografiile de la fața locului arată câteva alei betonate în urmă cu zeci de ani, o intrare în „parc” pe care e marcat inclusiv un teren de tenis și un stâlp de iluminat. Mai departe, locul nu are tras curent sau instalații de apă. Lăsat ani de zile în paragină, locul pare să fi devenit al nimănui.
Trifu mai susține că va deschide un proces împotriva actualilor proprietari după ce a descoperit în arhivele naționale documente care atestă că cele 12 hectare aveau destinația de parc.
„Vom cere anularea dispoziției de retrocedare. Am găsit în arhive, din anul 1985, dovada că suprafața respectivă era trecută ca parc în inventar”, mai arată Trifu.
Cine e noul proprietar
Potrivit lui Daniel Trifu, actualul proprietar este Maria C., o femeie de 89 de ani din Sectorul 3, pe care nu a văzut-o nimeni la față.
Octogenara s-a judecat ani de zile cu Primăria Sector 3 și cu Primăria Generală și a susținut că locul respectiv nu a fost parc.
Din motivările instanțelor rezultă că aceasta susține, prin avocați, că „nu există o hotărâre a Consiliului Local de înfiinţare a vreunui parc și că nu rezultă de nicăieri investiţia privind parcul”.
În replică, juriștii primăriei susțin că „acel teren era liber până în anul 1990, era spaţiu verde”.
În urma ultimului incendiu, pompierii, după ce au stins focul, au transmis o informare către secția de poliție arondată perimetrului.
„Recent, acolo au avut loc două incendii succesive. Unul care a afectat 4.000 de metri pătrați, pe timp de noapte, altul a doua zi. În 2023, am avut peste zece intervenții în locul respectiv”, ne-a declarat locotenent colonel Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (IGSU) „Dealul Spirii” București Ilfov.
Multe sesizări, zero răspunsuri
El mai susține că procesele verbale întocmite de pompieri în urma incendiilor de săptămâna trecută din parcul IOR au fost înmânate, în copie, Secției de Poliție 12 și Poliției Locale Sector 3. Ca de fiecare dată, cauza probabilă a izbucnirii incendiilor este o țigară aruncată neglijent.
Am încercat să aflăm ce s-a întâmplat cu aceste sesizări, dar la secția de poliție nu a răspuns nimeni, iar robotul numărului de la Poliția Locală Sector 3 ne-a îndrumat către serviciul „ridicări mașini”.
Pe portalul instanțelor numele octogenarei apare de zeci de ori, parte în tot atâtea procese. Cu Primăria Sector 3, cu diverse organizații de mediu. De fiecare dată contestă amenzile primite de la autorități sau dă în judecată activiștii de mediu.
L-am întrebat pe avocatul care o reprezintă cum își explică faptul că pe terenul respectiv au avut loc 21 de incendii în ultimii ani. „Eu v-aș răspunde, dar politica doamnei este de a nu da declarații”, ne-a transmis Dan Constantinescu, apărătorul proprietarului.
După 21 de incendii fără autor, se pune întrebarea de ce nu se instalează camere video în zonă. Deși Sectorul 3 condus de Robert Negoiță este campion la camere de vederi instalate pe blocurile înalte, în zona cu pricina ele lipsesc.
Nu mai puțin de 1.200 de camere video performante sunt instalate în sector. În zona parcului una acoperă o intersecție și cealaltă un colț din fostul parc, prea departe pentru a supraveghea ce se întâmplă în perimetrul de 12 hectare din mijlocul sectorului.
Peste 60 de milioane de euro pentru 12 hectare
În 2004, Dan Romalo, moștenitor al moșiei Dudești – Cioplea vindea drepturile litigioase cu primăria București către Maria C.
Misterioasa octogenară nu era la prima achiziție de terenuri de mare valoare. Tot ea a cumpărat drepturile litigioase pentru o bucată din parcul Brâncuși, tot din Sectorul 3.
Despre retrocedări dubioase a vorbit și primarul general Nicușor Dan. El a precizat că este de acord cu exproprierea doar în cazul în care nu există căi juridice pentru a recupera terenul respectiv.
Primarul a a atras însă atenţia că valoarea acestei exproprieri s-a putea ridica la 66 de milioane de euro.
Într-un apel public, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, i-a cerut lui Nicuşor Dan să acţioneze în instanţă în vederea anulării deciziei de retrocedare a 12 hectare din Parcul IOR şi i-a propus o discuţie pentru identificarea unei soluţii în acest caz.
Primăria Sectorului 3 a cerut în instanță anularea titlului de proprietate şi punerea în posesie pentru cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR.
Primăria a câștigat la Curtea de Apel București, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea.
Ultimul incendiu de vegetație major ce a izbucnit pe 29 august în Parcul IOR în zona retrocedată a afectat 4.000 de metri pătrați.
