Renunțarea la tratatul din 1997, care a fost ratificat sau la care au aderat mai mult de 160 de națiuni, va permite Poloniei și celor trei țări baltice să înceapă să depoziteze și să utilizeze din nou mine antiterestre.
„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus au crescut semnificativ”, au declarat miniștrii apărării celor patru țări într-o declarație comună.
„Prin această decizie transmitem un mesaj clar: țările noastre sunt pregătite și pot folosi toate măsurile necesare pentru a ne apăra nevoile de securitate”.
Toate cele patru țări au granițe cu Rusia.
Polonia, Lituania și Letonia împart granițe și cu Belarus, aliatul Moscovei.
Anunțul vine în momentul în care Ucraina și Rusia ar putea fi pe punctul de a conveni asupra unui acord de încetare a focului de 30 de zile și s-ar putea îndrepta către finalul unui conflict de trei ani declanșat de invazia Ucrainei de către Rusia.
Polonia și Țările Baltice sunt îngrijorate că încheierea războiului din Ucraina ar putea determina Rusia să se reînarmeze și să le vizeze pe ele.
Toate patru au fost sub ocupație sovietică în timpul Războiului Rece.
„Mâinile Poloniei nu pot fi legate”, a declarat viceprim-ministrul polonez Władysław Kosiniak-Kamysz, într-o conferință de presă.
Convenția de la Ottawa din 1997 a făcut parte dintr-o serie de acorduri internaționale încheiate după încheierea Războiului Rece pentru a încuraja dezarmarea globală. Activitățile împotriva minelor antipersonal au câștigat Premiul Nobel pentru Pace în același an. Minele au ucis sau mutilat zeci de mii de civili de pe tot globul, mulți dintre ei mult timp după încheierea conflictelor.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii a declarat că este „profund îngrijorat” de această mișcare.
„Reintroducerea acestor arme îngrozitoare ar fi un pas înapoi profund îngrijorător”, a declarat Cordula Droege, responsabilul juridic al CICR, pentru Reuters. „Minele antipersonal au o utilitate militară limitată, dar au consecințe umanitare devastatoare”.
Rusia, Statele Unite, China, India și Israel sunt printre țările care nu au semnat sau ratificat tratatul.
În 2008, a fost adoptată Convenția privind munițiile cu dispersie – arme explozive care eliberează submuniții mai mici pe o suprafață vastă. Asemenea minelor de teren, ele nu fac discriminări între combatanți și civili.
Statele Unite, care nu au semnat convenția respectivă, în 2023 au transferat Ucrainei muniții cu dispersie pentru a o ajuta să se apere împotriva Rusiei.
Alte țări ar putea urma exemplul Poloniei și al țărilor baltice.
Finlanda, ultimul stat UE care a semnat convenția de la Ottawa, în 2012, a declarat că se gândește la retragere, motivând utilizarea de către Rusia a unor astfel de arme în Ucraina.
Finlanda are o graniță de 1.340 km (833 mile) cu Rusia.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
