Discuțiile dintre președintele Vladimir Putin și reprezentantul Casei Albe Steve Witkoff au fost „productive” și au adus mai aproape pozițiile SUA-Rusia cu privire la Ucraina și alte chestiuni, a spus un consilier de la Kremlin, după cum președintele american Donald Trump a spus într-un interviu că „Crimeea va rămâne cu Rusia”.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea lui Witkoff sau a altor oficiali americani cu privire la rezultatul discuțiilor din 25 aprilie de la Moscova, despre care consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a spus că a durat mai mult de trei ore.
Întâlnirea de la Moscova a avut loc în timp ce administrația lui Trump propune recunoașterea pretenției Rusiei asupra Crimeei.
Ushakov, care este principalul consilier pentru politică externă al lui Putin, a descris întâlnirea ca fiind „constructivă” și „utilă”.
„Această conversație a permis Rusiei și Statelor Unite să-și apropie și mai mult pozițiile, nu numai cu privire la Ucraina, ci și cu privire la o serie de alte probleme internaționale”, a spus el reporterilor.
„În ceea ce privește criza ucraineană în sine, discuția s-a concentrat în special pe posibilitatea reluării negocierilor directe între reprezentanții Federației Ruse și Ucrainei”, a spus Ușakov.
Este a patra oară când Witkoff se întâlnește cu Putin din ianuarie.
Nu s-a confirmat că Crimeea a fost suboect al discuției la întâlnire, deși era de așteptat ca acesta să fie un subiect principal de discuție.
După trei ani de invazie totală a Rusiei în Ucraina, ajunsă în al patrulea an, Washingtonul încearcă să rupă blocajul negocierilor și să oprească ceea ce a devenit cel mai mare război terestru din Europa de la al Doilea Război Mondial.
În total, peste 1 milion de oameni au fost fie uciși, fie răniți în conflict.
După discuțiile la nivel înalt de la Paris săptămâna trecută, propunerile SUA au început să circule printre diplomați.
Recunoașterea Crimeei ca teritoriu care aparține Rusiei este o schimbare semnificativă în politica SUA.
Moscova ocupantă revendică Crimeea după ce a anexat-o ilegal în 2014.
În afară de câteva țări, anexarea Crimeei nu a fost recunoscută nicăieri în lume. SUA, inclusiv în timpul primei administrații Trump a respins revendicarea Rusiei.
Propunerea SUA a fost confirmată pentru RFE/RL de un diplomat european familiarizat cu detaliile și de un fost diplomat american.
În ceea ce privește Crimeea, planul SUA cere recunoașterea „de jure” – în esență legală – a pretenției rusești asupra peninsulei.
Pe lângă faptul că ar fi o schimbare majoră pentru Statele Unite, ar fi și o victorie majoră pentru Putin, a cărui popularitate a crescut în rândul rușilor după 2014, când a ordonat invazia Crimeei și ulterior anexarea acesteia.
Recunoașterea SUA ar fi, de asemenea, o lovitură majoră pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pentru majoritatea ucrainenilor, pentru care revendicarea Rusiei face parte dintr-o campanie mai amplă de anulare a suveranității și independenței Ucrainei.
Zelenski a precizat clar în remarci private și publice că va respinge recunoașterea Crimeei. „Nu este nimic de discutat. Este pământul nostru, pământul poporului ucrainean", a spus Zelenski pe 23 aprilie.
Într-o postare pe rețelele de socializare din aceeași zi, Trump, care a avut o relație complicată cu Zelenski și una mult mai caldă cu Putin, a sugerat că va exista flexibilitate pentru guvernul ucrainean dacă propunerea SUA va merge mai departe.
El a afirmat, de asemenea, că ucrainenii ar fi trebuit să lupte atunci când Rusia a trimis trupe în Crimeea în 2014 pentru a o ocupa.
Într-un interviu acordat pe 25 aprilie pentru revista Time, Trump a afirmat că „Crimeea va rămâne în Rusia”.
„Zelenski înțelege asta”, a spus el, „și toată lumea înțelege că este cu ei de mult timp”.
Trump a făcut comentarii similare în fața reporterilor când a plecat de la Casa Albă pe 25 aprilie, pentru a călători în Italia pentru a participa la înmormântarea Papei Francisc.
„Cred că [tratatul de pace] Rusia și Ucraina, urmează, sperăm. Este foarte fragil", a spus el, adăugând că nu ar exclude să se întâlnească cu Zelenski care se va afla și el la Roma la înmormântarea pontifului.
Trump s-a referit și la prezența navală a Rusiei în peninsula Mării Negre.
Sevastopol, care a fost locul unei bătălii celebre din cel de-al Doilea Război Mondial, a fost portul de origine al flotei sovietice de la Marea Neagră, iar mai târziu a fost folosit în comun atât de flotele rusești, cât și de cele ucrainene.
După ce Rusia a capturat Crimeea, a preluat controlul complet asupra Sevastopolului. În ultimii ani însă, forțele ucrainene au amenințat și au atacat navele rusești acolo, forțându-le să se mute în altă parte a Mării Negre.
„Au avut submarinele acolo cu mult înainte de orice perioadă despre care vorbim, de mulți ani. Oamenii vorbesc în mare măsură rusă în Crimeea", a spus Trump.
Alte elemente ale propunerii SUA includ blocarea aspirației Ucrainei de a adera la alianța NATO și recunoașterea „de facto” a teritoriilor ucrainene pe care Rusia le ocupă în prezent, inclusiv părți din regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, revendicate de Rusia deși nu sunt ocupate integral.
De asemenea, solicită returnarea părților ocupate de ruși din regiunea Harkov aflată sub control ucrainean; garantarea accesului neîngrădit al Ucrainei la râul Nipru; și revenirea centralei nucleare Zaporojie sub controlul Ucrainei, cu condiția ca apoi Statele Unite să o opereze și să furnizeze energie atât Ucrainei, cât și regiunilor ocupate de ruși.
Excluderea aderării la NATO este, de asemenea, problematică pentru Ucraina, pentru că este un obiectiv politic înscris în Constituția sa.
Potrivit diplomatului european, un detaliu al propunerii SUA care nu a fost făcut public este că Statele Unite ale Americii își retrag cerința ca Zelenski să organizeze noi alegeri prezidențiale cât mai curând posibil.
Dar Kremlinul a afirmat că mandatul său este acum ilegitim.
Legea marțială declarată după alegerile din februarie 2022 din cauza invaziei rusești a împiedicat organizarea de alegeri în Ucraina, așa cum prevede Constituția țării.
Pe fondul unei ciocniri publice la începutul acestui an, Trump a părut să accepte argumentele rusești, numindu-l pe Zelenski „dictator” și cerându-i să organizeze alegeri urgent.
De atunci, Trump și-a atenuat retorica cu privire la chestiunea electorală.
Cu toate acestea, guvernul ucrainean a luat măsuri pentru a se pregăti pentru posibilitatea unui vot la sfârșitul acestui an.
Lui „Putin i se oferă aproape tot ce a vrut să ia, în timp ce Ucrainei nu i se oferă practic nimic; nu există concesii”, a declarat Alexandr Khara, un analist militar ucrainean pentru Current Time.
„Faptul că Rusia este incapabilă să ia toată Ucraina sau să schimbe guvernul din Ucraina este absolut evident, iar acest lucru nu se va schimba prea curând”, a spus el.
„Avansul rusesc în est are un cost ridicat și asta nu înseamnă că există vreo perspectivă reală a unei victorii militare asupra Ucrainei. Dar există o realitate foarte diferită în mintea lui Trump.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
