De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, pe 24 februarie 2022, diplomații ruși au fost convocați la Ministerul de Externe de la București de cel puțin șase ori. Este vorba despre convocările anunțate prin comunicate de presă.
Septembrie 2023. Drone în Delta Dunării
- Comunicat de presă 10 septembrie 2023:
„Din dispoziția ministrului Afacerilor Externe, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federației Ruse la București a fost convocat de urgență sâmbătă, 9 septembrie, la Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat” - MAE, 9 septembrie 2023.
Convocarea din 9 septembrie este a cincea de la începutul invaziei ruse în Ucraina, potrivit informărilor publice. Scopul ei era, potrivit MAE, să transmită „protestul” față de „violarea spațiului aerian al României”.
Anterior, autoritățile române au admis identificarea pe teritoriul țării a unor „fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forțele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei”.
- 13 septembrie 2023:
„Din dispoziția ministrului Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, miercuri, 13 septembrie 2023, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei Federației Ruse la București a fost convocat din nou la sediul Ministerului Afacerilor Externe la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice, ca urmare a identificării în județul Tulcea a unor noi fragmente de dronă similară celor folosite de armata rusă în Ucraina”, a transmis MAE.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe în perioada decembrie 2008 - octombrie 2009 și ianuarie 2012 - aprilie 2012, explică pentru Europa Liberă, convocările repetate din ultimele săptămâni.
„Dacă se apelează la șeful misiunii diplomatice (ambasadorul sau însărcinatul cu afaceri în cazul absenței ambasadorului din țară n.r.) înseamnă că, la nivel corespunzător în Ministerul de Externe, preocuparea, îngrijorarea, gravitatea mesajului sunt cât se poate de clare.”
O a doua convocare pe aceeași temă la un interval de timp scurt, de câteva zile, nu este neobișnuită, dacă problema persistă, precizează Diaconescu. Ce se întâmplă însă dacă situația continuă în ciuda convocărilor?
În opinia fostului ministru, din punct de vedere diplomatic, se poate trimite o „Notă Verbală”.
Nota Verbală. Ce este și când se trimite
Nota Verbală este un document scris folosit în situații tensionate, dar și ca parte a protoculului diplomatic.
Prin Nota Verbală se pot comunica, de exemplu:
- data sosirii, respectiv a plecării, şefului de misiune;
- îndeplinirea procedurii de acreditare;
- acordul cu privire la înființarea postului consular etc.
Sursa: Ghid de protocol MAE.
Dincolo de utilizarea ca parte a protocolului, Nota Verbală se folosește și în situații tensionate. Și nu este la fel de mediatizată precum „convocările”.
Dacă decizia convocării șefului misiunii diplomatice a Rusiei la MAE se regăsește în comunicate de presă și postări pe social media, despre Note Verbale transmise către Kremlin în această perioadă se știe puțin.
O Notă Verbală este menționată în comunicatul din 12 mai 2022, care viza, de fapt, o convocare a ambasadorului Rusiei la MAE (a doua de după începerea războiului împotriva Ucrainei).
Comunicatul se referea la „convocarea ambasadorului Federației Ruse la MAE, după publicarea pe pagina de internet a ambasadei a articolului «Despre lătratul NATO la frontierele Rusiei și sursa principală de dezinformare a lumii» și după alte luări de poziție ale ambasadei.”
În paragraful patru, comunicatul menționa trimiterea unei Note Verbale în luna anterioară, pe 22 aprilie 2022, „prin care [MAE] și-a exprimat dezacordul, în scris, în termenii cei mai fermi, cu referire la declarațiile postate pe pagina de internet a misiunii diplomatice ruse privind războiul din Ucraina (text intitulat «Despre război şi pace în Ucraina»)”.
O Notă Verbală trimisă în cadrul unei relații tensionate, nu cea „de protocol”, nu rămâne fără un răspuns, spune Cristian Diaconescu.
„Trebuie să existe un răspuns și, de regulă, există. Observați că relații diplomatice se păstrează și între state care sunt în război sau care se află într-o criză foarte serioasă. Acest tip de dialog funcționează chiar și în situații speciale”, adaugă fostul ministru de Externe.
Convocările
În privința „convocărilor”, din 22 februarie 2022 până acum, MAE a anunțat prin comunicate de presă șase astfel de situații. Ele au vizat conducerea Ambasadei Rusiei – fie ambasadorul, fie însărcinatul cu afaceri, dacă ambasadorul nu e în țară.
Prima convocare a avut loc chiar pe 24 februarie 2022, imediat după invadarea Ucrainei. România condamna „în termenii cei mai fermi invazia și agresiunea militară neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei și recunoașterea de către Rusia a așa-zisei independențe a regiunilor ucrainene separatiste Doneţk şi Lugansk”.
Imaginile unei invazii: Rusia a atacat Ucraina cu forțe aeriene și terestre
A doua convocare anunțată pe pagina de internet a MAE a fost cea din 12 mai, cu privire la un articol publicat pe pagina de internet a Ambasadei Rusiei. MAE descria drept inacceptabilă „folosirea repetată de către misiunea rusă a unui limbaj nepotrivit, ofensator și provocator la adresa României și a NATO”.
Răspunsul părții ruse a fost transmis pe situl ambasadei. Aceasta spunea că se asigurase „din nou că România nu a fost menționată în niciun fel” în articolul criticat.
În octombrie 2022, a treia convocare a ambasadorului Rusiei, Valeri Kuzmin, la MAE nu a fost transmisă și printr-un comunicat publicat pe pagina de internet a Ministerului. Un comunicat a fost trimis direct redacțiilor, trei zile mai târziu. (6 octombrie, față de 3 octombrie - data întâlnirii).
În acel moment, convocarea exprima protestul față de „demersurile Federaţiei Ruse de anexare a regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie”, considerate ilegale de România, Uniunea Europeană și NATO.
Ambasadorul Rusiei la București - Valery Kuzmin
Valeri Kuzmin are 70 de ani. În 1975, termina Facultatea de Jurnalistică Internaţională de la Institutul de Stat de Relaţii Internaţionale de la Moscova, de pe lângă Ministerul de Externe din URSS.
A urmat cursurile de la Academia Diplomatică de pe lângă MAE rus (1998 şi 2016). Din 2003 este doctor în ştiinţe istorice.
Din 27 iulie 2007 până în 5 aprilie 2012, a fost ambasadorul Rusiei în Republica Moldova.
Apoi, a coordonat activitatea Ministerului de Externe de la Moscova pentru pregătirea şi desfăşurarea Olimpiadei de la Soci (2014) și a Campionatului Mondial de Fotbal FIFA, organizat în Rusia (2018).
Pe 7 iunie 2016 a fost numit Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România.
Este decorat cu Ordinul de Prietenie (2012) şi cu medalia „Pentru eroism în muncă” (1986). A primit titlul „Funcţionarul onorific al MAE rus”.
Ştie limbile engleză, arabă şi franceză, potrivit biografiei publicate pe pagina de internet a Ambasadei Rusiei la Bucureși.
Următoarea convocare a ambasadorului Rusiei în România, Valeri Kuzmin, – a patra anunțată de MAE după invadarea Ucrainei – a fost cea din 21 februarie 2023. Valeri Kuzmin era informat că Moscova trebuie să suspende activitatea Centrului Rus de Cultură și Știință din București.
Ultimele două convocări au fost cele din septembrie 2023, când, la interval de câteva zile, MAE a dorit să transmită Moscovei protestul față de violarea spațiului aerian al României.
Aceste convocări nu l-au vizat pe ambasadorul Kuzmin, ci pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Rusiei, Elena Kopnina. Valeri Kuzmin nu era în România.
Răspunsul Moscovei a venit prin intermediului purtătoarei de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, care a spus, într-o conferință de presă din 13 septembrie că acuzațiile legate de resturile de drone sunt „absurde”.
„Ei vor lua orice astfel de poziție pentru că este convenabil. Pentru că poți să nu fii responsabil pentru nimic, poți inventa ce vrei. Pentru a scrie și a împinge aceste povești inventate asupra altora. Pentru că toate acestea sunt un atac informațional anti-rus”, a spus Maria Zaharova, potrivit unui comunicat postat pe pagina de internet a Ambasadei Rusiei la București.
Chemarea în țară pentru consultări
La finalul anului trecut, România și-a chemat în țară, pentru consultări, ambasadorul de la Viena. Protesta față de refuzul Austriei de a vota aderarea României la spațiul Schengen de liberă circulație.
De ce nu se întâmplă nimic similar în cazul ambasadorului României în Rusia, Cristian Istrate?
Ambasadorul României la Moscova - Cristian Istrate
Cristian Istrate are 59 de ani și este ambasadorul României în Federația Rusă din mai 2021.
Este absolvent de Drept. Și-a început cariera diplomatică pe 5 septembrie 1990.
A fost reprezentant permanent adjunct al României în Consiliul Atlanticului de Nord (2000-2004), director al Direcției NATO din MAE (1999-2000) și adjunct al șefului Delegației României la Conferința de Dezarmare de la Geneva (1994-1999).
Între 2013 și 2020 a fost reprezentant permanent al României pe lângă organizațiile internaționale de la Viena.
A fost director general al Departamentului pentru Afaceri Strategice din MAE român între 2011-2013 și a servit ca ambasador al României în Regatul Norvegiei în perioada 2006-2011. Înainte, fusese director general pentru politica de securitate din MAE.
Este cavaler al ordinelor naționale Serviciul Credincios (2003) și Meritul Diplomatic (2005).
Vorbeşte engleza, franceza şi „puţin spaniola”, potrivit biografiei publicate de MAE.
Cristian Diaconescu spune că o astfel de decizie – chemarea în țară pentru consultări – este un semnal de coborâre a relațiilor diplomatice pe o perioadă determinată, dar „e o chestiune de apreciere dacă nu cumva e mai util ca ambasadorul României să rămână la Moscova și să transmită direct, acolo, mesaje de la București”.
Convocările și Notele Verbale nu au fost singurele reacții diplomatice ale statului român după ce Rusia a invadat Ucraina.
Centrul Rus pentru Cultură și Știință
În februarie 2023, ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, a fost convocat la MAE pentru a-i fi transmisă decizia autorităților române de a suspenda activitatea Centrului Rus pentru Cultură și Știință din România.
MAE transmitea că acest lucru trebuie să se întâmple până pe 20 august.
Reproșurile MAE față de activitatea Centrului Rus pentru Cultură și Știință
Potrivit Ministerului de Externe al României, Centrul Rus pentru Cultură și Știință, cu sediul pe Bulevardul Lascăr Catargiu din București:
- S-a angajat deliberat, în mod repetat, în acțiuni de prezentare distorsionată a realității și a adevărului istoric la nivelul opiniei publice românești;
- Aceste derapaje s-au intensificat și au dobândit accente noi, de o gravitate deosebită după declanșarea de către Federația Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei.
- Prin acțiunile sale, centrul s-a îndepărtat iremediabil de obiectivele firești de consolidare a legăturilor culturale și s-a transformat într-un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse din Ucraina.
- România „dezaprobă ferm încercările constante ale părții ruse de atacuri hibride și dezinformare prin trunchiere și manipulare premeditată a realității”.
MAE – 21 februarie 2023
Reacția Moscovei la suspendarea activității centrului a venit tot prin intermediul purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova. Răspunzând unei întrebări, ea a spus că decizia Bucureștiului e „dezamăgitoare”, dar nu o surpriză, dată fiind „isteria anti-rusă care a cuprins Uniunea Europeană”.
Răspunsul publicat pe pagina de internet a ambasadei adaugă că „demersul Bucureștiului nu va rămâne fără răspuns. Sunt sigur că ei înțeleg asta în mod clar. Cu atât mai ciudată este dorința autorităților române de a elimina unul dintre puținele canale de comunicare rămase”.
Reducerea personalului diplomatic
Pe 8 iunie 2023, Ministerul de Externe anunța decizia României de reducere a personalului diplomatic și tehnico-administrativ al Federației Ruse în România.
Ambasadorul Kuzmin a fost „informat” despre decizie „în cadrul unei întrevederi cu secretarul de stat pentru afaceri strategice”. Nu o „convocare” așadar, ci o invitație la MAE.
Mai puțini angajați la Ambasada Rusiei, preciza MAE, „reflectă nivelul actual al relațiilor bilaterale, reduse drastic de România după declanșarea de către Federația Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei”.
Potrivit informațiilor făcute publice de MAE, Federația Rusă trebuia să reducă numărul de posturi din România cu 51 de poziții – 21 de diplomați și 30 de angajați tehnico-administrativi.
Pentru că nu toate posturile din ambasadă erau ocupate în acel moment, România a trimis efectiv înapoi la Moscova 40 de persoane: 11 diplomați și 29 de persoane tehnico-administrative.
Avionul cu cei 40 de angajați a părăsit România pe 1 iulie, cu o întârziere de circa șase ore.
Reacția Rusiei a venit după o lună - însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei României la Moscova a fost convocat la MAE rus pentru a i se transmite „introducerea de cote identice privind numărul personalului diplomatic și tehnico-administrativ al României” în Rusia.
Expulzări
Reciprocitatea deciziilor funcționează și în cazul declarării unor diplomați drept personae non gratae.
În aprilie 2022, România expulza 10 diplomați ruși pentru că „activitățile și acțiunile acestora contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”.
Comunicatul relua „condamnarea fermă a crimelor comise la Bucea și în alte localități din Ucraina, pentru care răspunderea aparține Rusiei”.
Majoritatea țărilor UE expulzaseră zeci de diplomați ruși.
O lună mai târziu, MAE informa că Federaţia Rusă „a declarat ca personae non gratae zece persoane care activează în cadrul Ambasadei României la Moscova, aceasta fiind o reacţie la declararea personae non gratae de către România, la 5 aprilie 2022, a 10 persoane care activau în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București”.
Aproape mereu, dacă o țară expulzează un anumit număr de diplomați, țara vizată expulzează același număr de persoane. De exemplu, anul trecut MAE de la București anunța expulzarea unui diplomat rus pe 19 august.
Răspunsul a venit pe 8 septembrie, când „însărcinatul cu afaceri a.i. al României în Federația Rusă, Cosmin Constantin Ioniță, a fost invitat la Ministerul de Externe al Rusiei, unde i s-a înmânat nota ministerului prin care se declară «persona non grata» un angajat al Ambasadei României la Moscova”, transmitea în aceeași zi Ambasada Rusiei la București.
„Această măsură este un răspuns la decizia nemotivată, luată anterior de partea română, de a declara «persona non grata» un diplomat din Ambasada Rusiei la București”, preciza partea rusă.
Pe cine a mai convoacat MAE de-a lungul timpului
Șeful misiunii Rusiei la București nu este singurul convocat la MAE în ultimul an.
În 2023, ambasadorul Ungariei, Botond Zákonyi, a fost convocat de două ori:
- 7 februarie: Ministerul Afacerilor Externe „dezaprobă ferm comentariile președintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, publicate ieri, 6 februarie 2023, pe pagina sa de Facebook, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului așa-zisului ținut secuiesc”.
- 24 iulie: în contextul discursului susținut sâmbătă, 22 iulie 2023, de prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, în cadrul Taberei de Vară de la Băile Tușnad, MAE transmite că „declarațiile publice neadecvate transmise cu acest prilej nu sunt în consonanță cu obiectivul promovării unei relații pragmatice, constructive, de bună vecinătate și colaborare dintre cele două state, obiectiv susținut de partea română”.
O altă convocare a unui ambasador la MAE, în 2023, a fost cea a ambasadorului Republicii Islamice Iran. În ianuarie, MAE protesta astfel față de execuțiile, pe 7 ianuarie 2023, a doi protestatari iranieni.
„Teatru diplomatic” și evitarea unei reacții mai dure
Convocarea șefilor de ambasade la ministerele de Externe ale țărilor gazdă este o procedură obișnuită în cazul unor tensiuni diplomatice.
Ea are loc în special între state fără relații apropiate. Este, de regulă, mediatizată și nu poate fi refuzată.
Istoria recentă a relațiilor diplomatice menționează și unele convocări „inedite”.
În 2015, ambasadorul Albaniei în Serbia, Ilir Boçka, a fost chemat la Ministerul de Externe al Serbiei, dar a refuzat să meargă, scria la acea vreme Daily Mail.
Serbia protesta față de atacarea cu pietre a unui autobuz în care se afla echipa națională de fotbal. Aceasta călătorise la Tirana/ Albania pentru un meci de calificare la Euro 2016.
Potrivit BBC, ambasadorul a spus că era târziu, iar problema nu i s-a părut demnă de poziția sa.
„Știam că nu s-a întâmplat, de fapt, nimic. Era ora 22:00, am zic că poate merg a doua zi, dar ei voiau să aibă povestea la TV. Așa că am zis că nu merg, nu joc jocul acesta."
Consecințele nu au fost grave și nu au fost pe termen lung. În primele luni după incident, Boçka nu a mai primit invitații la evenimentele oficiale, dar a rămas ambasador încă mulți ani, fără consecințe pentru relațiile sale cu oficialii țării gazdă.
Un alt caz semnalat de BBC este cel al singurului ambasador care a fost convocat la MAE al țării gazdă din cauza unei emisiuni TV de comedie.
Ambasadorul britanic în Filipine, Peter Beckingham, a fost convocat în 2008, după o glumă considerată degradantă cu privire la femeile de origine filipineză.
Convocările funcționează și printre aliați. Pe 20 septembrie 2023, ambasadorul Ucrainei la Varșovia a fost convocat la Ministerul polonez de Externe pe tema așa-numitului „război al cerealelor”. Președintele Ucrainei criticase Polonia.
Mai importantă însă decât convocarea, a fost decizia concretă a Poloniei de a nu mai furniza armament Ucrainei.
O parte relevantă a „convocărilor” este mediatizarea.
Țara gazdă dorește să transmită ceva și propriului public. Este „un moment de teatru diplomatic”, potrivit profesorului german de drept Stefan Talmon, specialist în drept public, european și internațional.
Sunt „convocări” și „convocări”, explică Talmon. Unele sunt o discuție la ceai, la altele, invitatul nu primește nici măcar un loc pe scaun.
Germania nu „convoacă” niciodată, doar „invită”. În schimb, diplomații germani sunt deseori convocați: între martie 2016 și iulie 2019, ambasadorul Germaniei a fost convocat la MAE al Turciei de 25 de ori.
O definiție a „convocării” șefilor de misiuni, citată de Stefan Talmon, a fost făcută de un reprezentant al ministerului de Externe al Germaniei într-un răspuns pentru legislativul de la Berlin:
„Nu există o definiție general acceptată, recunoscută la nivel internațional a convocării [unui ambassador n.r.], iar convocarea nu este inclusă în Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice și consulare. Instrumentul convocării e tratat diferit de către state. (...) Motivul unei invitații sau al unei convocări poate varia, de asemenea, foarte mult – de la informații despre infracțiunile rutiere la un protest politic ferm” - Antje Leendertse, Ministerul de Externe al Germaniei.
Convocarea unui ambasador, conchide profesorul Stefan Talmon, are deseori scopul de a transmite un mesaj nu doar statului pe care îl reprezintă acesta, ci și unui public mai larg, atât în țară, cât și în străinătate.
Este însă, adaugă el, și o soluție pentru guvern să evite reacții mai dure, pe care le-ar putea cere sau aștepta fie publicul, fie opoziția politică, dar care ar putea dăuna relațiilor bilaterale pe viitor.
