Oricare dintre ipoteze ar fi reală, efectele vor fi dintre cele mai nefaste pentru România. Printre cele mai importante se numără pierderea încrederii românilor în oficialii responsabili cu securitatea țării.
Nu este exclus ca bâlbâiala autorităților române - care au negat vehement timp de două zile căderea dronei, pentru ca mai apoi să admită că au găsit posibile părți ale acesteia în județul Tulcea - să afecteze și relația cu Ucraina.
Încă de luni, în ceea ce a părut a fi un dialog de la distanță, oficialii de la Kiev au afirmat de mai multe ori că drona a ajuns pe teritoriul României și că au dovezi. În tot acel timp, România nega vehement, inclusiv prin vocea președintelui.
Puse în fața faptului împlinit, autoritățile de la București au informat inclusiv NATO, miercuri, despre descoperirea de la Tulcea.
Un purtător de cuvânt al organizației a transmis că Alianța „monitorizează îndeaproape situația”. „Rămânem în contact strâns cu Aliatul nostru România”, a transmis Dylan White.
Întrebat de ce a negat România, timp de două zile, existența dronei, președintele Klaus Iohannis a dat vina pe rapiditatea cu care se schimbă lucrurile pe timp de război.
„În situația de război la graniță trebuie să înțelegem că este o situație fluidă - astăzi e altă situație ca ieri”, a încercat să explice, miercuri, președintele, la finele unei întâlniri cu liderii mai multor țări membre NATO, veniți la București cu ocazia Summitului Inițiativei celor 3 Mări.
Printre cei prezenți la București a fost și liderul polonez Andrzej Duda, țară de asemenea vecină cu Ucraina și unde, în mai, o rachetă rusească a căzut în apropierea frontierei și a ucis două persoane.
Atunci, guvernul polonez a recunoscut ce s-a întâmplat și a anchetat evenimentul, în liniște.
România are deja un istoric de negare a acestor tipuri de evenimente: în august, în aceeași comună în care au ajuns și acum bucăți de dronă, autoritățile locale au spus că au văzut drone rusești deasupra României.
Ministerul Apărării a negat informațiile însă, spunând că nu a găsit dovezi concrete.
Localnicii care trăiesc la câteva sute de metri de portul ucrainean Ismail - bombardat intens în ultimele săptămâni - cred și azi că și atunci o dronă rusească a aterizat la ei în comună.
Controversa dronei rusești: Diplomație încâlcită sau deficitară?
Reacția României a venit dintr-o dorință de a nu provoca un incident diplomatic cu Rusia și în contextul lipsei unui set de reguli stabilite în prealabil, consideră expertul în politici de apărare Hari Bucur-Marcu.
„În mod normal, România ar fi trebuit să-și precizeze poziția față de o astfel de eventualitate înainte să se întâmple”, explică Bucur-Marcu pentru Europa Liberă.
Mai exact, România ar fi trebuit să explice diplomaților ruși - sau măcar să spună public - că în cazul în care rachetele sau dronele rusești ajung să se apropie de teritoriul ei, acestea vor fi distruse înainte să aibă șansa să ajungă pe teritoriul românesc.
O astfel de „limită” ar fi permis României să doboare rachete sau drone rusești din motive de securitate.
„Asta nu ar însemna că România intră în conflict sau că o bucată căzută asupra teritoriului său constituie agresiune asupra ei”, punctează expertul, subliniind că este convins că forțele române au luat toate măsurile de a preîntâmpina un atac din partea Rusiei.
În același timp, Ucraina nu ar fi avut însă libertatea diplomatică de a acuza România sau de a-i spune cum să reacționeze.
„Au spus altceva: vedeți că loviturile pe care le suferim noi din partea rușilor au consecințe și asupra voastră, și poate ați vrea să vă precizați poziția! Nu cu cuvintele acestea, dar la nivel diplomatic”, consideră Bucur-Marcu.
Mai mult, România ar fi trebuit să ceară Rusiei să nu tragă înspre obiective ucrainene aflate în apropierea graniței cu România. Loviturile de la mare distanță au mereu o marjă de eroare, și pot ajunge ușor să lovească altceva.
În aceste condiții, în care știau că puteau lovi cu ușurință și România, rușii au acționat aproape cu impunitate. „Ei au o libertate golănească, să lovească ce vor, cât vor, când vor, fără niciun fel de consecințe”, consideră expertul în politici de apărare.
Bucur-Marcu, fost șef al Serviciului Strategii de Apărare din cadrul Statului Major General, vorbește despre o situație similară care a avut loc în 1999, când NATO bombarda Iugoslavia în timpul războiului din Kosovo.
„România era neutră. Eu eram reprezentantul Statului Major General la NATO și am notificat NATO de posibilitatea ca unele dintre loviturile lor să ajungă pe teritoriul României, ceea ce ar fi putut provoca o catastrofă. NATO și-a limitat apoi acțiunile la zone în care loviturile lor să nu poată ajunge pe teritoriu român”, spune Bucur-Marcu.
„Deci există posibilități, există comportament internațional: dacă vrei să nu lovești un stat, îți iei toate măsurile ca acel stat să nu fie lovit”, adaugă expertul.
Problema de comunicare. Analist: România va trebui să dea explicații serioase
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că România va trebui „să dea explicații” pentru modul în care a gestionat informațiile din acest caz.
Cel mai grav, spune Naumescu, e că președintele Klaus Iohannis a dat „false asigurări” că vreo dronă ar fi ajuns pe teritoriul țării.
„Această dovadă de incompetență militară și politică nu arată deloc bine pentru România și pentru un stat membru NATO. Va trebui să avem explicații foarte serioase despre cum a fost posibil ca președintelui României să i se dea o asemenea informație greșită și la acest nivel să se dea false asigurări”, explică pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu.
În replică, într-o reacție furnizată Europei Libere, purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu, a declarat că instituția a comunicat în „baza informațiilor” pe care le-a avut și că „nu a mințit/dezinformat”.
„Din toate informațiile radar și din cele primite din raportări din sistemul național, nu a rezultat că vreo dronă rusească a intersectat spațiul aerian. Nu am mințit/dezinformat în niciun moment. Resturile respective au fost găsite de oamenii noștri aseară și am informat prompt. La acest moment, nu putem face legătură directă cu ce au spus ucrainenii și ce am găsit noi. Urmează să clarificăm”, a transmis Constantin Spânu.
Aceeași notă a avut-o și declarația președintelui Klaus Iohannis de miercuri seară.
„Toată comunicarea noastră a fost cu bună-credință, în baza informațiilor pe care le-am avut noi”, a transmis președintele.
Profesorul Naumescu consideră că „nu a fost vorba de o minciună deliberată, dar cel mai probabil a fost o incapacitate de a afla adevărul în timp util” ceea ce a dus la dezinformarea președintelui, care la rândul său a dat garanții false populației.
Despre problema de PR vorbește și Hari Bucur-Marcu.
Expertul în politici de apărare consideră că „în momentul în care autoritățile nu comunică, suferă și consecințele: noi putem interpreta cum vrem informațiile. Guvernul nostru nu este la înălțimea așteptărilor în această problemă, mai ales în ceea ce privește comunicarea publică”.
Cel mai îngrijorător este, potrivit profesorului Naumescu, aparența că Ministerul Apărării nu a reușit să-și dea seama că teritoriul României și spațiul său aerian au fost străpunse de o dronă rusească.
Ca membri NATO și susținători fermi ai Ucrainei, cum repetă la fiecare apariție publică președintele Iohannis, credibilitatea României a fost grav rănită de către negarea repetată de la cel mai înalt nivel al statului.
Rămâne așteptat răspunsul NATO, precum și al autorităților din Ucraina, care de câteva zile încercau să contracareze declarațiile României.
O cronologie a controversei
În noaptea de luni, cel puțin o dronă rusească Shahed ar fi căzut și s-ar fi detonat pe teritoriul României, conform purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina, Oleg Nikolenko.
Aceasta ar fi fost parte din atacul împotriva portului ucrainean Ismail, aflat la doar câteva sute de metri distanță de România.
Ulterior, Ministerul Apărării Naționale din România (MApN) a infirmat în mod categoric „informațiile din spațiul public cu privire la o așa-zisă situație apărută în cursul nopții de 3 spre 4 septembrie, în care drone rusești ar fi căzut pe teritoriul național al României”.
Autoritățile române au adăugat că mijloacele de atac ale Rusiei nu au amenințat în niciun moment România.
Primarul comunei tulcene Ceatalchioi, din care face parte satul Plauru, a declarat luni că nu știa să fi căzut o dronă rusească, dar că nu poate exclude ipoteza. Plauru se află la doar 300 de metri de Ismail, aflat pe celălalt mal al Dunării.
„Nu am cunoștință de așa ceva, dar dacă dumnealor (ucrainenii, n.r.) au probe, ar trebui să se aplece mai serios armata (română, n.r.), să o caute. Dacă ăia (apărarea ucraineană) au atins-o puțin și nu a mai ținut direcția, unde să se ducă, doar nu se întoarce?”, a declarat pentru Europa Liberă primarul Tudor Cernega.
Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a repetat luni afirmația că bucăți dintr-o dronă au ajuns în România, spunând că există dovezi fotografice.
„Nu are rost să negăm că a căzut ceva acolo. Iar noi spunem cu încredere, pe baza dovezilor, că acestea au fost dronele Shahed”, a declarat Kuleba.
S-a implicat, mai apoi, președintele Klaus Iohannis. Într-o vizită marți la baza militară NATO de la Cincu, Iohannis a repetat insistent că n-ar fi ajuns nimic în România.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Avem control total asupra spațiului nostru național. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia”, a afirmat șeful statului.
Tot în cursul zilei de marţi, site-ul specializat în geo-localizare GeoConfirmed, coordonat de voluntari şi care este utilizat de publicaţia de investigaţii Bellingcat, a oferit o localizare precisă a locului de prăbuşire a dronei, pe teritoriul României.
Miercuri, într-o vizită la Plauru/jud. Tulcea, ministrul apărării Angel Tîlvăr a afirmat că „în această zonă s-au găsit bucăți care pot fi dintr-o dronă.”
La scurt timp după declarațiile lui Tîlvăr, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apărut prin transmisie live la summitul Inițiativei celor Trei Mări, organizat la București.
„Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă Putin ar fi reuşit să pună piciorul în Ucraina. Asta este ce s-ar fi întâmplat, asta plănuia”, a spus Zelenski, care a menționat că rămășițele au ajuns pe teritoriul României ca urmare a atacurilor asupra localităților ucrainene Chilia, Reni și Ismail.
În seara de miercuri, președintele Klaus Iohannis a declarat presei că „Ministerul Apărării m-a informat, și sunt convins că a fost cu bună-credință, că nu există astfel de piese. Între timp, au apărut astfel de piese.”
