În 2022, China a fost al treilea partener ca mărime pentru exporturile UE de mărfuri (9%) și cel mai mare partener pentru importurile de mărfuri din Uniunea Europeană (20,8%).
Pentru România, China a fost în 2022 al doilea partener comercial, după Turcia, dintre țările din afara Uniunii Europene, cu un volum total al schimburilor comerciale româno-chineze de 9 miliarde de dolari, în creştere cu 3,1% comparativ cu 2021, potrivit Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), citată de Agerpres.
CCIB promovează relațiile cu China. Datele de mai sus au fost transmise cu prilejul prezentării „celei mai mari manifestări expoziționale multisectoriale de import din lume, China International Import Expo (CIIE), care va avea loc în perioada 5-10 noiembrie la Shanghai”.
Săptămâna aceasta, CCIB a găzduit „un seminar organizat de Ambasada R.P. în parteneriat cu Asociaţia China-România pentru Promovarea Comerţului Internaţional şi Economiei (AFPICE) cu tema «A 10-a aniversare a Iniţiativei Belt and Road & Cooperarea Economică China-România»”, potrivit comunicatului trimis agenției de știri Agerpres.
În septembrie 2023 se împlinesc zece ani de la lansarea Iniţiativei chineze „Belt and Road” (BRI) - programul global de investiții ale Chinei în țările în curs de dezvoltare.
China organizează în octombrie, la Beijing, Forumul Iniţiativei Belt and Road (BRI) - Potrivit Reuters, 90 de țări și-au anunțat deja prezenta.
Italia a anunțat recent că vrea să se retragă din BRI, iar China încearcă acum să o îmbuneze.
Îngrijorărilor ideologice legate de încercarea Chinei de a câștiga cât mai multă influență în Europa, li de adaugă acum contextul apropierii Chinei de Rusia, dar și faptul că economia Chinei stagnează, iar consecințele sunt greu de estimat în acest moment.
Provocările cărora trebuie să le facă față Xi Jinping curg din toate părțile, scria săptămâna aceasta The Washington Post. În plan extern, și alte state decât cele occidentale încep să reacționeze la ce e percepută drept agresivitatea Chinei în politica față de vecini.
Pe fondul neînțelegerilor cu India cu privire la granița comună, Xi Jinping nu va merge la sfârșitul acestei săptămâni la summitul G20 de la New Delhi. China a publicat recent o hartă în care două regiuni ale Indiei apar ca făcând parte din teritoriul chinez, precizează CNN.
În plan intern, economia Chinei e afectată de o criză majoră pe piața imobiliară, iar băncile au început să intervină asupra ratelor la credite imobiliare.
Șomajul în rândul tinerilor e atât de mare încât autoritățile au blocat publicarea datelor, iar exporturile și importurile Chinei au continuat să scadă în august, arată datele publicate, joi, de AP.
Potrivit Eurostat, echipamentele pentru telecomunicații sunt cele mai importate bunuri pe care țările Uniunii Europene le vor de pe piața chineză, iar motoarele cele mai exportate în China.
Datele sunt cele pe 2022, nu este clar deocamdată cum va fi evoluat comerțul UE – China în 2023, în contextual apropierii Beijingului de Moscova, care supără nu doar Bruxelles-ul, ci și unele capitale europene.
Față de 2022, UE a promovat o nouă strategie pentru regiunea Indo-Pacific, care încadrează din ce în ce mai mult Beijingul drept un rival pe termen lung și, în martie, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut o reevaluare a relațiilor blocului cu China, avertizând că „nu putem închide ochii la faptul că China nu este doar un partener economic, ci și un adversar sistemic.”
În martie, Xi Jinping se întâlnea cu Vladimir Putin la Moscova, într-o vizită de stat care confirma unirea celor două puteri în fața adversarilor comuni – SUA care vrea să domine economia globală, NATO care nu a respectat pretențiile Rusiei, occidental, în general, care nu dorește o ordine mondială „multipolară”.
Dinspre Occident, în iunie și iulie 2023 au fost publicate un plan de acțiune al Comisiei Europene privind securitatea economică și noua strategie a guvernului german pentru China, ambele cu linii noi, mai dure față de Beijing.
Europa este încă „naivă” în relațiile sale cu China, spune însă europarlamentarul german Reinhard Buetikofer, șeful delegației pentru relațiile cu China din Parlamentul European, într-o discuție cu RFE/RL.
Dacă vrea să gestioneze cu succes relațiile viitoare cu Beijingul, Europa va trebui să învețe din eșecurile sale anterioare cu Rusia în materie de securitate națională, avertizează Reinhard Buetikofer.
„A fost atat de multă naivitate în capitalele europene în privința Chinei, încât va lua multă vreme să ajungem la eliminarea efectelor ei”, a adăugat el în interviul acordat jurnalistului Reid Standish cu prilejul vizitei la Praga, unde a participat la întâlnirea Alianței Interparlamentare cu privire la China (IPAC), un for global al politicienilor, care vizează reformarea felului în care se raportează la China statele democratice.
Europarlaemntarul amintește Europei de urmările dependenței energetice față de Rusia și transmite că Bruxelles-ul nu trebuie să repete aceeași greșeală cu Beijingul.
Uniunea Europeană e deja dependentă și față de China, un jucător influent în lanțul de aprovizionare pentru industriile strategice (componentele pentru producția de microcipuri), atrage atenția europarlamentarul german.
În 2022, țările UE au important în special echipamente pentru telecomunicații din China și au exportat motoare pentru autovehicule, potrivit Eurostat.
Pentru politicienii europeni, întrebarea cum să abordeze Beijing-ul rămâne una incomodă. Trebuie să își protejeze economiile de expunerea la capriciile Partidului Comunist Chinez și să ia în serios riscurile de Securitate reprezentate de alinața lui Xi Jinping cu Vladimir Putin.
În același timp, multe afaceri din Uniunea Europeană se bazează pe China pentru comerț, iar politicienii nu pot ignora asta.
„Desigur, dependența de China nu se concentrează doar pe o singură problemă, cum e cazul aprovizionării cu energie fosilă din Rusia”, a spus Buetikofer. „Dependența de China e mai răspândit și, de aceea, mai dificil de abordat.”
Germania nu dorește să-și afecteze amplele interese comerciale cu China - care a fost cel mai mare partener comercial al său în ultimii șase ani - și a căpătat o importanță tot mai mare după ce afacerile cu Rusia s-au prăbușit în urma sancțiunilor care au urmat invadării Ucrainei, în februarie 2022.
Franța - un alt actor cheie în cadrul UE - s-a arătat sceptică în privința abordării Statelor Unite, care s-a concentrat pe creșterea presiunii asupra Beijingului și pe limitarea expunerii economice occidentale la China.
Țări precum România, aflate la mijlocul listei europene de schimburi comerciale cu China, par să oscileze și ele, între interesele economice legate de China și strategiile americane de limitare a influenței globale a Biejingului:
- România a limitat accesul companiilor chineze la unele proiecte strategice, dar China continua să facă parte din proiecte de infrastructură la Zalău sau București.
- Pe 19 iulie, în Monitorul Oficial, a apărut hotărârea de guvern care permite companiei Lenovo să vândă echipamente de infrastructură 5G în România. În România există o lege care limitează accesul la tehnologiile 5G pentru companiile considerate nesigure sau deținute de guverne străine. Explicațiile CSAT, aici.
- Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a declarat în august, într-un interviu pentru Europa Liberă, că relația economică dintre România și China trebuie păstrată, pentru că este importantă și, pe alocuri, „necesară”. Trebuie stabilite însă limite, spunea el.
- Luna trecută, premierul Marcel Ciolacu l-a numit consilier onorific pe fostul prim ministru Victor Ponta. „Domnul Ciolacu cunoaște valoarea parteneriatului cu SUA și nu-și poate imagina că poți da garanții partenerului strategic atunci când pui cel mai mare lobbyist al Chinei în fruntea relațiilor diplomatice ale guvernului”, declara vicepreședintele PNL, Pavel Popescu.
- Cu jumătate de an înainte de a deveni ministru al Muncii, Simona Bucura-Oprescu a susținut un discurs în fața ambasadorului chinez la București, Sa Han Chunlin, numind orașul Mionevi poarta de intrare a Chinei în Argeș.
- Înainte de a deveni ministru de Finanțe, Adrian Câciu, acum deținător al Portofiliului investițiilor și proiectelor europene, a primit 25.000 de lei pentru articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei.
