Puțin peste 149.000 de copiii s-au născut în România în 2024, spun datele Institutului Național de Statistică (INS). Sunt cu aproximativ 5.000 de copii mai mult decât în 2023 – când a fost cel mai mic număr de nașteri din ultimii zece ani – dar încă prea puțini, spune specialiștii.
Județele care stau cel mai bine la natalitate sunt București, Iași, Cluj și Timiș, iar cele în care se nasc cei mai puțini copii, sub 2.000 lunar, sunt Tulcea, Caraș-Severin, Mehedinți și Covasna.
În aceste condiții, cred sociologii, vor apărea o serie de probleme pe piața muncii, unde vor exista din ce în ce mai puțini angajați, ceea ce ar duce la și mai multe presiuni asupra sistemului de pensii.
Europa Liberă a explorat motivele pentru care natalitatea din România este în scădere, cum se raportează tinerii la a fi părinți, ce se întâmplă în Europa, dar și care este unul dintre avantajele unui număr mic de nașteri. Răspunsurile, de la sociologul Barbu Mateescu.
Principalele idei ale interviului:
-Infrastructura din Sănătate și Educație îi face pe tineri să ia în calcul întemeierea unei familii în străinătate;
-În localitățile din jurul marilor orașe se nasc mulți copii, datorită condițiilor;
-Tinerii din orașe iau decizii privind viața de familie mai târziu și prioritizează cariera, respectiv viața personală.
1. Europa Liberă: Consultând datele INS, vedem că în 2024 s-au născut sub 150.000 de copii - o situație relativ nouă, cu care ne-am mai confruntat doar în 2023, în ultimii zece ani. Pentru început, care ar fi principalele cauze?
Barbu Mateescu: În primul rând, vorbim despre inflație. Copiii care s-au născut în 2024, în bună măsură, mulți dintre ei au fost concepuți în 2023. Și într-o măsură ceva mai neclară, pentru mulți oameni a contat și războiul din Ucraina, iar cu ideea de instabilitate în zonă, este un pic mai dificil să faci planuri pentru viitor. Acestea ar fi cele mai semnificative motive, la nivel social.
2. Europa Liberă: Dacă ne uităm la județe, vedem că în București, Iași, Cluj și Timiș se nasc cei mai mulți copii, peste 5.000, iar în Tulcea, Caraș-Severin, Mehedinți și Covasna se nasc cei mai puțini – sub 2.000. Ce ne spune această diferență despre județele cu multe, respectiv puține nașteri?
Barbu Mateescu: În genere, dacă ne uităm la ultimii 30 de ani, în județele cu orașe mari, universitare, s-a păstrat numărul de nașteri de la an la an, în timp ce numărul nașterilor a scăzut foarte mult în județele rurale și sărace.
Un motiv foarte important este migrația. Sunt foarte mulți oameni la vârsta la care puteau sau le era ușor să facă un copil, care au migrat; eventual au migrat familii întregi, soț, soție, deci dacă sunt nașteri, acestea sunt în străinătate.
Vorbim, până la urmă, despre situația economică, despre care menționam și înainte. Pentru multe familii din zone care au o economie inferioară celei din orașele mari, situația economică reprezintă un obstacol și o dificultate. Este mult mai mult mai greu să iei în calcul nașterea și creșterea unui copil decât în orașele mari sau în rândul familiilor un pic mai prospere.
3. Europa Liberă: Numărul de decese (246.012) este de aproape două ori mai mare decât numărul de nașteri (149.612). Pe termen lung, care va fi impactul demografic al numărului mic de nașteri și al numărului mare de decese?
Barbu Mateescu: Vom vedea presiuni din ce în ce mai mari pe sistemul de pensii și o atractivitate economică din ce în ce mai redusă a României, pentru că vom fi o piață de desfacere din ce în ce mai mică și o piață a muncii cu din ce ce mai puțini angajați, raportat la alte țări.
Pe plan economic, veștile nu sunt bune.
4. Europa Liberă: Cum s-au modificat valorile și așteptările legate de căsătorie, copii și responsabilitățile părinților în societatea românească actuală?
Barbu Mateescu: E o acceptare din ce în ce mai mare pentru concubinaj și pentru divorț, dar concubinajul este mult mai tolerat acum decât ar fi fost în urmă cu 20 sau 30 de ani. Există mai multe modele de raportare la familie. Ceea ce se întâmplă este că sunt foarte multe fenomene și foarte multe situații.
În genere, cu cât comunitatea din care provine o persoană este mai mică, are o populație mai mică, cu atât mai puternică este ideea și dorința căsătoriei, chiar timpurie - lucrul ăsta rămâne în vigoare.
5. Europa Liberă: Din schimbările pe care le mai observați la nivel de societate, ce este mai important în prezent, în viziunea tinerilor: prioritizarea carierei, a independenței și experiențelor individuale sau formarea unei familii?
Barbu Mateescu: În rural și în orașele mici, situația economică nu este deloc bună, oportunitățile de muncă nu sunt bune, asta blochează foarte mult oamenii de la a lua în calcul, în mod serios, să formeze o familie. Nu e ușor.
În orașele mari, cum se vede peste tot, de vreo 20 de ani, deciziile se iau mai târziu - cariera și distracția primează. Vârsta pentru căsătorie sau chiar pentru o relație mai îndelungată de concubinaj e din ce în ce mai din ce mai înaintate.
Asta poate avea un impact asupra experienței natalității. În mod cert, ce se întâmplă când vârsta nașterii primului copil este amânată este că scade probabilitatea să existe al doilea sau al treilea copil. Deci ideea de familii cu frați și surori este în proces de reducere, într-adevăr.
6. Europa Liberă: În raport cu actuala situație politică, cum afectează schimbările frecvente din administrație încrederea familiilor în viitor?
Barbu Mateescu: Trebuie să coborâm un pic nivelul. Cum arată spitalul din localitate? Este un spital în localitate? Sau trebuie mers cu mașina zeci de kilometri până la cel mai apropiat spital?
Există medici în localitate sau nu, ca să aibă grijă de mamă, de copil, mai ales în primele luni de viață? Unii oameni se uită și la calitatea educației. Lucrurile acestea îi fac foarte mult pe oameni să gândească „dacă vreau să fac un copil, nu îl fac în România, îl fac în străinătate”. Deci și factorii ăștia contează foarte mult.
7. Europa Liberă: O altă problemă care se pune este lipsa infrastructurii necesare pentru creșterea și educarea copiilor - grădinițe, creșe, școli. Este și acesta un factor decizional pentru viitorii părinți?
Barbu Mateescu: La creșe, grădinițe... aici discuția este incredibil de polarizată.
În orașele mari, nevoia este foarte mare, în timp ce restul țării este plin ochi de grădinițe și creșe goale, pentru că nu mai există natalitatea care exista acum 50 sau 100 de ani, când au fost ele construite. E un subiect care, în funcție de persoana cu care vorbești, stârnește foarte multă emoție sau se uită la tine stupefiat, că ar putea să îți pese de așa ceva.
8. Europa Liberă: O chestiune pe care am observat-o ține de diferențele dintre urban și rural. De obicei, între cele doua medii se înregistrează diferențe semnificative, în ceea ce ține de educație, nivel de trai șamd. Însă, în ceea ce ține de numărul de nașteri, diferențele procentuale sunt foarte mici, de aproximativ 3%. De ce?
Barbu Mateescu: Acolo sunt două ruraluri. Este ruralul autentic, undeva la 85% din total, unde populația este foarte îmbătrânită și golită de oameni aflați la vârsta la care să poată să facă un copil; sunt, în genere, plecați la muncă în străinătate, și pleacă foarte repede.
Aproximativ restul de 15% din rural, un procent care se află în crește în fiecare zi, este populația din suburbii. Sunt cele mai prospere zone ale României, mai prospere decât orașele. Vorbim de Ilfov, Florești (Cluj), o mulțime de localități în jurul Timișoarei, iar acolo natalitatea duduie.
Sunt oameni care au și vârsta, au și banii, și încredere în instituții. Ce se întâmplă în marile orașe, relativ aproape de suburbii: acolo avem spitale private, chiar și spitalele de stat au altă dotare, deci o mulțime de elemente de infrastructură care îi fac pe oamenii din suburbii să fie mult mai încrezători când vine vorba de a face un copil.
Sunt două lumi rurale destul de diferite.
9. Europa Liberă: Se pare că la nivel european, se remarcă o scădere a numărului de nașteri. Totuși, în câteva dintre ele s-a remarcat o creștere. În Franța, Irlanda și Suedia se observă cele mai multe nașteri. Ce fac diferit aceste țări și cum gestionează alte state criza demografică?
Barbu Mateescu: Singurul lucru care are impact în societatea modernă pentru creșterea natalității este migrația. Ce se întâmplă este că ai oameni care vin și fac parte dintr-o generație care încă mai are aceeași atitudinea față de familie pe care o avea și în țara din care a plecat. Probabil că oamenii aceștia pleacă din țări mai sărace, unde mai mulți copii înseamnă mai multă forță de muncă în gospodărie, mai mulți oameni disponibili pentru agricultură.
O natalitate redusă pune în pericol familia. Dacă ai un singur copil sau doi, este riscul ca o boală să te lase fără urmași. Ei bine, oamenii ăștia migrează. O generație care provine din familii mari încă are acest obicei, după care lucrurile se calmează.
Ce vedem în Franța, Irlanda și Suedia este acest gen de primă generație de migranți, care încă are obiceiul familiilor mari, din zonele de unde a venit.
Ce face chestia asta este că menține natalitatea în același cote, dar nu o mărește.
10. Europa Liberă: La final, v-aș întreba despre perspectivele natalității în viitor. Din punct de vedere demografic, care sunt posibile scenarii pentru România, dacă trendul actual se menține?
Barbu Mateescu: Cred că o să avem în continuare o scădere a populației.
Însă un lucru pe care nu-l prea spune nimeni este ce veste bună o reprezintă scăderea populației în ceea ce privește achiziția de case și de apartamente, pentru că teritoriul României nu scade, dar prin faptul că populația scade, ai din ce în ce mai mult spațiu disponibil.
În special datorită online-ului, nu mai este chiar atât de necesar să fii în orașul unde se află munca ta, nu e chiar atât de mare presiunea să te îngrămădești în Cluj, în București, în Timișoara, în Iași. Și scăderea populației este o oportunitate autentică pentru persoane care pot să lucreze online și să-și ia un apartament în Reșița sau în Călărași.
Aici sunt niște lucruri unde este nevoie și de infrastructură, nu este chiar atât de ușor, dar este și o oportunitate foarte mare pentru tineri scăderea natalității.
