Două vești proaste pentru economie au ajuns la public în ultimele 48 de ore: deficitul bugetar al României a fost anul trecut de 9,3 la sută din PIB, conform Eurostat. Este cel mai mare înregistrat în 2024 de o țară din Uniunea Europeană. România nu a avut un deficit similar din timpul pandemiei de Covid.
Anterior, Ministerul Finanțelor anunțase că diferența între cheltuielile și încasările bugetare ale României (adică deficitul) a fost de 8,65% din PIB în 2024, respectiv 152,72 miliarde lei (peste 30 de miliarde de euro).
Însă, Ministerul Finanțelor are o formulă diferită de calcul față de cea a Uniunii Europene.
Experții europeni includ în calculul deficitului și toate plățile pe care Guvernul de la București le avea de făcut până la 31 decembrie. Este așa numitul deficit ESA.
La București, a devenit un obicei ca, pe final de an, pentru a nu se ajunge la un deficit record, unele plăți să fie amânate pentru începutul anului următor. Ceea ce s-a întâmplat și la sfârșitul lui 2024 și începutul lui 2025.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a recunoscut această practică, la one2one, și a spus că numai instituția pe care o conduce a plătit la început de 2025, pentru lucrări efectuate anul trecut, suma de 6,7 miliarde de lei. „Sunt datorii de pe 2024.”
Marți seara, după anunțul Eurostat, Ministerul Finanțelor a explicat diferența între deficite astfel: „Influențe negative în calculul deficitului ESA (n.r. deficitul calculat de Uniunea Europeană) au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 miliarde lei) din baza cash în baza actual (n.r. definit în Sistemul European de Conturi) în funcție de termenele de plată.”
În comunicatul transmis, ministerul spune că „și în acest context, România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodată, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană”.
Miercuri dimineață, a venit o nouă veste proastă. În primele trei luni ale lui 2025, deficitul bugetar al României a urcat deja până la 2,3 la sută din PIB, a scris site-ul profit.ro. Asta înseamnă un deficit de aproximativ 44 de miliarde de lei (aproape 9 miliarde de euro).
Pentru comparație: în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul a fost 2,06% din PIB.
Economia României este parte din cea a Uniunii Europene, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) a transmis miercuri, pe 23 aprilie, că economiile lumii vor crește în 2025 cu mai puțin decât estimase în ianuarie.
Astfel, FMI a prognozat că în zona euro creşterea va încetini la 0,8% în 2025 şi la 1,2% în 2026, ambele previziuni fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mici decât a estimat în prima lună a anului, arată news.ro.
În martie, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat la o conferință de presă că recesiunea economică „pe care o vedem că apare” trebuie combătută de Guvern.
„Trebuie să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile și să ducem bani în investiții pentru a crea condiții mai bune pentru români”, mai spunea președintele interimar luna trecută.
Ilie Bolojan a avertizat public, de mai multe ori, că dacă Guvernul nu va reduce cheltuielile controlat și rational, atunci ar putea fi obligat să o facă forțat de împrejurări.
În aceeași zi în care șeful statului a dat avertismentul de mai sus, pe 14 martie, Agenția de rating Moody’s a revizuit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativ.
Moody’s invoca atunci că mediul politic intern „din ce în ce mai turbulent în urma alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024” ar putea „să facă mai dificilă din punct de vedere politic continuarea de către guvern” a reformelor fiscale asumate prin programul de reducere a deficitului.
Măsuri similare au luat în ultimele luni și celelalte mari agenții de rating din lume: Fitch și Standard&Poor’s.
Joi, 24 aprilie, președintele interimar Ilie Bolojan va discuta la Palatul Cotroceni cu ministrul Uniunii Europene pentru Buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin.
Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu: „Luați-o mai la «relanti» cu apocalipsa bugetară!”
„Apocalipsa bugetară” nu va veni, a susținut miercuri dimineață fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, Adrian Câciu, din partea Partidului Social Democrat.
„Nu o să fie nici «junk» și nici FMI”, mai spune fostul ministru, într-o postare pe Facebook.
Câciu se referă la categoria «junk» în care ar putea ajunge economia României în clasamentele marilor agenții de rating după alegerile prezidențiale din luna mai, dacă Guvernul nu va reduce drastic cheltuielile publice.
În acest moment, economia României este doar cu un pas mai sus de «junk» în aceste clasamente care recomandă sau nu investitorilor străini să construiască într-o țară.
Iar când spune că nu va fi „nici FMI”, fostul ministru al Finanțelor se referă la un eventual acord de împrumut între Guvernul României și Fondul Monetar Internațional.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, spune că nici măcar reprezentanții FMI nu recomandă României să se împrumute de la Fond în acest moment.
„FMI a făcut analiza bianuală pe care o face tuturor țărilor, inclusiv Statelor Unite, și nu ne-a recomandat să facem acordul, pentru că nu e nevoie”, spune oficialul BNR.
„Împrumutul de la FMI, dincolo de efectele sale economice, are și un efect psihologic. O țară care ajunge să se împrumute la FMI e privită cu neîncredere de investitori, pentru că înseamnă că a ajuns la ananghie”, explică Adrian Vasilescu.
Delegația FMI a fost la București în luna februarie.
Joi și vineri, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, cel al Economiei, Bogdan Ivan, și prim-viceguvernatorul Băncii Naționale, Leonardo Badea, participă la Reuniunile de Primăvară ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, de la Washington.
Tánczos Barna se va întâlni la Washington și cu reprezentanți ai agențiilor de rating.
„Chiar și în contextul internațional dificil, economia României se bazează pe investiții masive din bugetul de stat și fonduri europene. În primele trei luni ale anului avem deja investiții de aproape 25 de miliarde de lei, o creștere de 10% față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, investițiile rămân principalul motor al economiei”, a transmis ministrul Finanțelor miercuri după-amiază.
În ceea ce privește „retragerea cheltuielilor statului”, Barna spune că aceasta poate fi atinsă „printr-o asumare comună la nivelul întregului Guvern, fiecare minister având responsabilitatea de a respecta limitele bugetare și de a adopta măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor”.
Economia, afectată de neatragerea banilor europeni
România se împrumută de pe piețele internă și externă, în acest moment, cu cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru a-și finanța deficitul bugetar. La începutul anului, Ministerul de Finanțe a fost obligat să accepte chiar și dobânzi de 8 la sută, care ulterior, au scăzut la sub 7,5 la sută.
Dar România are acces la zeci de miliarde de euro de la Comisia Europeană (CE).
Numai prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România mai poate primi de la Comisie aproximativ 20 de miliarde de euro, din care aproape jumătate sunt sume gratuite (granturi).
Din 2023, România nu a mai primit niciun euro din PNRR, pentru că nu a finalizat toate reformele și investițiile asumate de Guvern.
Cel târziu în luna iunie este de așteptat ca Guvernul Uniunii să aloce o parte din banii aferenți celei de-a treia tranșe din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro, din care vor fi scăzute sumele pentru obiectivele neîndeplinite.
Guvernul a depus cea de-a treia cerere de plată din PNRR la Bruxelles în decembrie 2023. În 2024, Guvernul nu a depus nicio cerere de plată, însă intenționează să o depună pe cea cu numărul patru în iunie acest an.
Executivul încearcă să convingă Comisia Europeană să accepte prelungirea termenului de derulare a PNRR după august 2026, însă surse de la Bruxelles au precizat pentru Europa Liberă că nu este posibil așa ceva.
Și asta din cauză că orice modificare a PNRR ar trebui aprobată de toate parlamentele statelor membre.
Cu privire la eventuale reduceri de cheltuieli, premierul Marcel Ciolacu a declarat pe 26 martie că, în perioada următoare, va exista o remaniere guvernamentală.
„Va fi o monitorizare în interiorul Guvernului cu un progres săptămânal”, a spus premierul referindu-se inclusiv la planul Executivului de a atrage banii europeni prin PNRR și de reducere a cheltuielilor publice.
Europa Liberă l-a întrebat miercuri, 23 aprilie, pe premierul Marcel Ciolacu, când și cât va primi România din fondurile aferente tranșei a treia din PNRR, dacă a finalizat analiza privind rezultatele ministerelor care au în sarcină îndeplinirea unor obiective din PNRR și când va face remanierea guvernamentală anunțată. Nu am primit încă un răspuns.
Într-o analiză publicată pe blogul său, viceguvernatorul Băncii Naționale, Cosmin Marinescu, scrie că „fondurile europene sunt, în contextul actual, sursa decisivă de finanțare a unor investiții majore în economie”.
„La momentul de față, orice întârziere suplimentară va atenua impactul pozitiv anticipat, motiv pentru care avem nevoie de un efort național susținut în absorbția fondurilor europene”, adaugă el.
Și consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu, spune că „nu există fond de investiții mai bun decât fondurile europene”.
Cum poate fi însănătoșită economia
De când a preluat Ministerul de Finanțe, Tánczos Barna, a declarat de mai multe ori că fiecare minister trebuie să reducă toate cheltuielile, inclusiv cele cu personalul, cu cel puțin 5 la sută.
Până acum, nu există un bilanț al reducerilor.
Profesorul de economie Cristian Păun spune că România are nevoie de reduceri mult mai mari de cheltuieli publice decât cele anunțate, mai ales că în unele instituții angajările au continuat și 2025.
Iar asta nu se poate face decât prin reducerea numărului de primării, consilii județene și prefecturi, susține Cristian Păun.
„Există angajați pe post de consilieri prin tot felul de primării care au în spate câteva sute de suflete, fiind vorba de localități depopulate, complet izolate. Deci, noi trebuie să luăm la mână toate UAT-urile (n.r. unitățile administrative) din România și să începem această reformă administrativ-teritorială cu maximum de seriozitate.”
„Eu cred că România, astăzi, poate fi la fel de ușor administrată pe regiuni și nu pe județe”, spune profesorul de economie de la Academia de Studii Economice din București.
În continuare avem această organizare administrativ-teritorială de prin anii 1960, aproape fără să ne batem capul să încercăm să o reformămCristian Păun, profesor de economie
El adaugă că România funcționează cu o administrație croită acum peste 60 de ani.
„În continuare avem această organizare administrativ-teritorială de prin anii 1960, aproape fără să ne batem capul să încercăm să o reformăm, pentru că e mai frumos ai consilii județene, prefecturi, să ai poziții politice pe care tu să le împarți apoi prietenilor tăi pe linie politică. Dar noi trebuie să facem reforme, pentru că nu mai avem bani să ținem din taxele românilor toate aceste structuri în funcțiune. Poate că este cazul să revizuim și numărul de ministere”, completează Cristian Păun.
Pe de altă parte, economia trebuie stimulată cu noi măsuri.
Fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câcium crede că România trebuie să mizeze pe „producție și cererea agregată”.
Creșterea producției și a cererii ar putea duce la creșterea PIB-ului României, adaugă el.
Iar dacă PIB-ul ar crește, atunci și deficitul ar putea scădea. În caz contrar, Guvernul ar putea fi obligat să crească taxe. Dacă nu în 2025, atunci în 2026.
Profesorul de economie Cristian Păun spune pentru Europa Liberă că România ar trebui ca, în acest moment, să mizeze mai ales pe investiții masive în inovație.
Guvernul a anunțat încă de anul trecut alocarea a 24 de milioane de euro pentru 7 Centre europene de Inovare Digitală.
Aceste centre „asigură legătura și transferul de know-how între organizațiile din mediul privat și sectorul public, pe de-o parte, și companiile inovatoare, în special start-up-uri și IMM-uri care au soluții pregătite pentru piață, de pe altă parte. Fiecare centru va primi 3,4 milioane de euro, finanțare asigurată integral din fonduri europene”, anunța în septembrie 2024, ministrul Cercetării și Inovării de la acea dată, Bogdan Ivan.
Cristian Păun spune însă că, în ciuda programelor anunțate de Guvern, marile companii din industrii de top încă nu investesc în România.
Aceste companii nu vin într-o țară dacă primesc subvenții de la buget, ci mai degrabă dacă au parte de facilități, explică profesorul de economie.
„Noi trebuie să lucrăm la partea de energie. În momentul de față, tot ce înseamnă energie, gaz, utilități în România sunt foarte, foarte scumpe și încă avem probleme cu furnizarea unei energii electrice care să fie competitivă ca preț, comparativ cu vecinii noștri”, spune mai spune profesorul de la ASE.
„Suntem pe un loc destul de rușinos în zona de competitivitate, de inovare. În astfel de condiții, nu ai ce industrii de top să vină la tine, pentru că ei te văd pe tine ca o țară care este complet în afara marilor cercuri de inovare. Și aici, lucrurile trebuie să se schimbe radical”, spune Cristian Păun.
Pe de altă parte, în analiza publicată pe blogul său, viceguvernatorul Băncii Naționale, Cosmin Marinescu, scrie că prognozele instituției „indică o scădere a ratei inflației la 3,8% la finalul anului 2025, dar și un număr ridicat de factori de incertitudine, care înclină în sus balanța riscurilor actuale”.
Marinescu adaugă că „suntem într-un moment în care tehnologia rescrie profund regulile jocului, iar lanțurile globale se reconfigurează brutal pe fondul măsurilor comerciale agresiv protecționiste”.
El atrage atenția că potrivit Innovation Scoreboard 2024 (Analiza Comisiei europene privind performanța în cercetare și inovare a statelor membre ale UE, a altor țări europene și a altor țări), România se încadrează în clasa inovatorilor modești, pe ultimul loc în rândul statelor Uniunii.
„În acest sens, pe de o parte, digitalizarea oferă oportunități imense, precum automatizarea proceselor, acces la noi piețe, eficiență crescută, iar aceste avantaje se vor traduce în creșterea productivității și, astfel, a PIB-ului potential”, mai scrie Cosmin Marinescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
