Ministrul Finanțelor Publice, Tánczos Barna, a declarat la one2one că în Guvern se analizează posibilitatea creșterii sumelor alocate pentru securitatea României, însă „în niciun caz nu vorbim astăzi despre un plan de război, pentru că nu avem acest risc, de a intra într-un război”, a subliniat oficialul.
Ministrul Finanțelor spune că a discutat deja cu premierul Marcel Ciolacu și cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, ce bani pot fi direcționați din programe finanțate de Uniunea Europeană, necheltuiți până acum, către apărare.
Tánczos Barna a acordat interviul Europei Libere după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, 4 martie, planul de înarmare a Uniunii Europene (UE) – în valoare de 800 de miliarde de euro.
„Noi avem nevoie în primul și în primul rând de fonduri pentru capitalizarea acestor companii (n.r. din industria de apărare). Avem nevoie de fonduri pentru a plăti tehnologiile noi, avem nevoie de parteneri pentru a construi în această industrie, poate, un segment nou pe drone”, a spus ministrul Finanțelor.
Pe de altă parte, ministrul Tánczos Barna a declarat că premierul Marcel Ciolacu va prezenta, până la finalul lui martie, analiza atragerii banilor europeni prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către ministere.
Cele mai importante declarații
- Despre creșterea alocărilor pentru apărare din bani europeni: „Am făcut analize încă de la începutul săptămânii cu domnul prim-ministru, cu domnul ministru Boloș (n.r. ministrul Fondurilor Europene). Vom face analize în continuare și, în momentul în care se operaționalizează aceste scheme de împrumut (n.r. prin intermediul Uniunii Europene), de reorientare de fonduri de coeziune, cu siguranță vom veni și cu soluțiile.”
- Despre creșterea bugetul alocat pentru apărare în 2026: „Cu siguranță vom avea (n.r. un buget mai mare pentru Apărare, în 2026). Vom pune un accent mult mai mare pe dezvoltarea industriei militare, astfel încât să putem beneficia de investiții”.
- Despre atragerea fondurilor europene din PNRR: „Din PNRR (Planul Naționale de Redresare și Reziliență) o să luăm și anul acesta bani. Ministerele care n-au făcut performanță vor rămâne fără finanțări și banii se vor duce, în principiu, la ministerele care au absorbție mai bună […] Este o problemă foarte mare dacă nu vin banii și proiectele nu pot fi finalizate.”
- Despre angajamentul reducerilor de cheltuieli cu angajații de la stat în 2025: „A crescut (n.r. numărul de angajați) la Vamă, că sunt concursurile anunțate, la ANAF, la Sănătate. A scăzut în altă parte. A scăzut la Guvern […] Trebuie să scădem cheltuielile, trebuie să facem reorganizări, să reducem prin măsuri de management în primul an, 2025, cu 5%, și cheltuieli de personal și cheltuielile de funcționare.”
Cum poate crește bugetul pentru apărarea României
După ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, 4 martie, un plan de înarmare a Uniunii Europene (UE) în valoare de 800 de miliarde de euro, ministrul Finanțelor spune că Guvernul a început să analizeze ce bani europeni poate folosi Bucureștiul în perioada următoare pentru o securitate mai bună.
„Vom face analize în continuare și, în momentul în care se operaționalizează aceste scheme de împrumut – de reorientare de fonduri de coeziune, reorientare de resurse – cu siguranță vom veni și cu soluțiile”, a spus ministrul Tánczos Barna la one2one.
Nu este însă vorba de o alocare suplimentară imediată pentru Ministerul Apărării, a mai explicat ministrul, ci de sume pe care România și alte state europene nu le-au folosit prin programele de dezvoltare aflate deja în curs.
Ar fi vorba, în total, de 150 de miliarde de euro, sume alocate deja din împrumuturi la nivelul Uniunii.
Banii ar urma să fie folosiți, potrivit Comisiei, între altele, pentru sisteme folosite la comun de apărare antirachetă, artilerie, război electronic, drone și sisteme de apărare antidronă.
Tot din suma de 150 de miliarde de euro s-ar putea cumpăra și echipamente militare destinate Ucrainei.
Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene a explicat că, dacă statele membre își vor crește cheltuielile bugetare pentru apărare cu 1,5 % din PIB, atunci această majorare ar putea să nu mai intre sub incidența regulii Uniunii ca statele să nu ajungă la deficit bugetar excesiv, peste 3% din PIB.
România se află în procedură de deficit bugetar excesiv. În 2024, deficitul bugetar a depășit în România, 8,6% din PIB.
Prin astfel de creșteri, Comisia crede că investițiile noi în apărarea statelor membre ar putea crește cu 650 miliarde euro în următorii patru ani.
La one2one, ministrul Finanțelor promite că, în 2026, Armata va avea „cu siguranță”, un buget mai mare alocat din fonduri publice.
În 2025, Ministerul Apărării a primit peste 2,3% din produsul intern brut.
Joi, 6 martie, liderii Uniunii se reunesc la un Consiliu European unde se așteaptă să aprobe detaliile programului de înarmare a Uniunii Europene anunțat marți de președinta Comisiei.
Banii din PNRR, încă blocați pentru România
Pe de altă parte, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), planul Uniunii Europene de refacere a economiilor statelor membre după pandemia de Covid 19, s-a blocat în România.
PNRR a început în 2022, când România a și primit 2 miliarde de euro de la Comisia Europeană din cele peste 28 de miliarde de euro disponibile, ca prefinanțare.
Cele peste 28 de miliarde de euro, din care aproape jumătate sunt bani gratuiți, pot fi accesate de România în opt tranșe de bani, până în august 2026.
Până acum, ultimele patru Guverne, inclusiv cel în curs, au cerut doar trei tranșe de bani de la Comisie, dar au primit doar două.
În total, România a primit peste nouă miliarde de euro din cele peste 28 disponibile prin PNRR.
Guvernul Ciolacu I a cerut Comisiei Europene a treia tranșa de bani în decembrie 2023, dar Comisia nu a trimis la București nici acum, niciun euro din cele aproximativ două miliarde de euro din această etapă.
De ce?
Pentru că Executivul, prin câteva ministere, nu a făcut toate reformele și investițiile asumate atunci când a semnat PNRR. De exemplu, Ministerul Energiei nu a reușit să numească în ultimii doi ani, pe criterii profesionale și transparente, manageri și membri în consiliile de administrație apolitici.
Pe 20 februarie, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care permite despăgubirea cu șase salarii a actualilor șefi din mai multe companii de stat care trebuie demiși pentru ca apoi, Ministerul Energiei să poată angaja manageri după criteriile prevăzute în PNRR.
Acest jalon din PNRR ar permite deblocarea a 300 de milioane de euro din tranșa a treia din PNRR.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, spune la one2one, că România va primi bani din PNRR în 2025.
Demnitarul se bazează pe două fapte: negocierile pe care ministrul Investițiilor Europene, coordonatorul implementării PNRR, Marcel Boloș, le poartă în această perioadă cu reprezentanții Comisiei Europene și pe ultimatumul pe care premierul Marcel Ciolacu l-a dat miniștrilor care trebuie să facă investițiile și reformele în domeniile lor.
Ministrul Finanțelor spune că, până la finalul lui martie, premierul Marcel Ciolacu va finaliza evaluarea implementării PNRR și a miniștrilor care au în sarcină realizarea obiectivelor prevăzute în plan.
„Într-adevăr, sunt ministere cu întârzieri. În același timp, sunt ministere care ar putea să cheltuie și de două ori mai mult și, tocmai de aceea, există acum o discuție și la Comisie, și în cazul ministerelor, o discuție condusă de domnul prim-ministru Ciolacu, de reașezare a acestor sume în funcție de cine are capacitatea să facă o absorbție mai bună”, a explicat Tánczos Barna.
El a adăugat că Guvernul încearcă să convingă Comisia Europeană ca după depunerea celei de-a patra tranșe de bani, să accepte comasarea mai multor tranșe din PNRR.
România mai are doar un an și cinci luni pentru a accesa cinci tranșe de bani din PNRR, adică aproximativ 15 miliarde de euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
