Camerele reunite urmau să voteze cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, depusă de Opoziţie.
Cererea de suspendare a fost semnată de 178 de parlamentari din POT, AUR, SOS și USR, un număr suficient pentru ca cererea de suspendare să fie discutată în plenul Parlamentului.
Pentru ca suspendarea să fie și aprobată ar fi fost necesare, însă, 233 de voturi, iar partidele care au inițiat procedura de suspendare au în total 215 voturi.
„Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii”, a spus Klaus Iohannis cu privire la demersurile de suspendare a sa, motivându-și astfel decizia de a demisiona.
El a anunțat că demisia va intra în vigoare pe 12 februarie, a mai precizat Klaus Iohannis.
Potrivit Constituției, locul de președinte interimar al țării până la alegerile programate să aibă loc în luna mai va fi ocupat de președintele Senatului, Ilie Bolojan.
La scurt timp de la anunțul președintelui demisionar său, și analiștii au reacționat, punând în circulație diverse scenarii dar și avertismente legate de procedura înlocuirii președintelui până la prezidențialele din mai.
Ovidiu Voicu, președintele Centrului de Inovare Publică
„Opinia mea, în toată povestea asta cu suspendarea e că e doar un pretext folosit de către coaliția de guvernare pentru a-l împinge pe domnul Iohannis în afara palatului prezidențial. Eu cred că nu ar fi avut șanse procedura de suspendare. Nu are voturile să o treacă efectiv la vot în plenul Parlamentului. Nu ar avea nici susținea Curții Constituționale. Adică era de așteptat un aviz negativ”, a spus Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
„Este o încercare disperată a coaliției de găsi un țap ispășitor astfel încât candidatul ei, domnul [Crin] Antonescu, să performeze mai bine, pentru că știm din sondajele publicate că stă destul de prost.”
„Presiunile au venit din partea coaliței pentru că utilitatea sa s-a încheiat. «Vreți capul lui Moțoc?» «Îl aveți».”
„Pentru șansele opoziției era mai bine să rămână acolo, ca să le confirme teoriile. Publicului, [cei din opoziție] o vor prezenta ca încă o victorie. «Gata a fugit Dușmanul! l-am presat și a plecat».”
„Coaliția o să prezinte ca un gest de-a dlui președinte Iohannis, ca să se liniștească lucrurile în țară, să fie liniște și stabilitate.”
Radu Magdin, analist politic
„Demisia lui Iohannis este o combinație de factori. Având în vedere personalitatea fostului președinte, putem spune că nu se putea fără voința lui, dar categoric a primit semnale și din partea coaliției și a contribuit presiunea opoziției la acest gest. Să nu uităm că acum o săptămână, președintele semnala foarte clar, cu încăpățânarea sa specifică și refuzul pentru orice fel de anchetă legată de noiembrie și decembrie, adițional față de ce a apărut în spațiul public, precum și faptul că nu intenționează să să plece de la Cotroceni”, a spus Radu Magdin pentru Europa Liberă.
„În ceea ce privește capitalizarea demisiei lui de către cele două tabere, aș spune că în primul rând, cel care a de câștigat este PNL, pentru că pe de o parte, Bolojan va merge în interimat ca președinte al Senatului la Cotroceni, iar Crin Antonescu nu va mai avea nicio piatră politică de gât din perspectiva existenței politice a președintelui Iohannis”, a completat el.
Gheorghe Fârte, conferențiar la Facultatea de Filosofie și Științe Politice de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
„Ar fi fost de dorit să facă acest gest imediat după constituirea Parlamentului și învestirea guvernului Ciolacu. Lipsit de orice autoritate morală, Klaus Iohannis n-a putut îndeplini satisfăcător niciuna din atribuțiile de președinte după constituirea noilor autorități. E destul de bine că a demisionat măcar în al treisprezecelea ceas. Poate evităm tensionarea inutilă a campaniei prezidențiale.”
Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de științe politice a Universității București
„Au fost semnale în această direcție și, din momentul în care s-a depus această nouă cerere [ de suspendare a președintelui din funcție -n.r.], era oarecum clar că ne îndreptăm spre acest deznodământ și că nu se dorește a se parcurge procedura de suspendare.”
„Cei care sunt actualmente în opoziție oricum nu aveau majoritatea pentru a vota suspendarea, ceea ce înseamnă că în mod clar au fost semnale și din PSD cum că s-ar vota pentru suspendare. Alte explicații nu există pentru această demisie.”
„Nu cred, în același timp, că a fost o mișcare condusă de la centru de PSD. Au fost semnale din teritoriu cum că anumiți parlamentari nu vor absenta din sală la votul pe suspendare și, din acel moment, conducerea PSD a decis că este foarte riscant să meargă pe strategia continuării procedeului de suspendare.”
„Domnul Bolojan se pregătea pentru această funcție și de aceea a și insistat pentru președinția Senatului, nu în sensul că ar fi urmărit funcția de președinte interimar, ci pentru că lua în calcul această eventualitate.”
„Cred că din acest moment va fi o problemă în cadrul coaliției de guvernare. Pentru că va trebui lămurit dacă președintele interimar poate să fie în continuare președinte interimar al PNL. De asemenea, PSD, să nu uităm, este condus de un premier care a pierdut alegerile prezidențiale, nu s-a calificat în turul doi. La ambele partide mari avem o problemă la nivel de lider și într-un moment în care e nevoie ca cel puțin până la alegerile prezidențiale să avem o coaliție de guvernare stabilă, cred că aici ar trebui cele două partide să gândească o strategie coerentă pentru a gestiona perioada electorală.”
Sergiu Mișcoiu - profesor universitar, Facultatea de Științe politice Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
„Cred că domnul Iohannis dorea să facă acest gest din momentul în care a început să pară serioasă perspectiva suspendării sale și referendumului de demitere, dar a așteptat să treacă perioada în care demisia sa ar fi bulversat calendarul electoral.”
„Dacă ar fi acționat înainte de începutul lunii februarie, ar fi fost obligatoriu ca alegerile prezidențiale să fie mutate înainte, să nu treacă mai mult de trei luni de interimat și atunci acest lucru ar fi stricat de fapt întregul eșafodaj al coaliției guvernamentale.”
„Demisia vine acum în urma presiunii în primul rând a opoziției, care am văzut că totuși are o capacitate de acțiune colectivă destul de puternică. USR-ul nu a ezitat se alăture partidelor naționaliste în acest demers, dar și presiunilor interne venite din partea partidelor și în primul rând a Partidului Național Liberal, care a înțeles că prezența în continuare la Cotroceni a domnului Iohannis reprezintă o vulnerabilitate ce poate fi exploatată.”
„Demisia aceasta nu rezolvă foarte multe lucruri și aduce o nouă complicație. În condițiile în care vom avea un Ilie Bolojan președinte interimar, cu o comunicare publică susținută și activă, ceea ce nu a avut președintele Iohannis până acum și asta l-a costat destul de mult și nu doar pe el, ci și pe partidele din coaliția guvernamentală.”
Emanuel Cernat, analist politic
„Demisia președintelui Iohannis se va reflecta de o maniere diferită pe plan intern și pe de o cu totul altă manieră pe plan internațional.”
„Pe plan intern, evident, este salutată de către majoritatea personajelor politice și a mediului politic din România, pentru că, pe de o parte, cei din opoziție, și aici aș vorbi de polul suveranist, împreună cu cei de la USR, își arogă întreg meritul pentru această demisie, iar de cealaltă parte, alianța de guvernare este la rândul ei totuși mulțumită, pentru că scapă de un subiect extrem de complicat.”
„Pentru ei, în perioada următoare, ar fi fost un subiect foarte complicat dacă demersul de suspendare ar fi mers înainte, iar membrii coaliței ar fi fost puși în situația de a apăra poziția președintelui Iohannis, fiind conștienți de gradul extrem de mare de impopularitate pe care președinte Iohannis îl avea în acest moment la finalul mandatului.”
„Pe de altă parte, pe plan internațional, situația este total diferită, pentru că partenerii noștri externi - vorbesc aici de reprezentanții Uniunii Europene și de partenriatele noastre strategici, preponderent Statele Unite ale Americii - se uită totuși cu îngrijorare, pentru că, demisia unui șef de stat, e un moment de vulnerabilitate democratică și securitate în orice țară, nu numai în România.”
„Or, din această perspectivă, România e o țară aflată la porțile unui război aflat în plină desfășurare, o țară care deja a ținut prima pagină a tuturor ziarelor din străinătate în urma anulării scrutinului electoral din decembrie anul trecut. E un moment extrem de delicat și care va trebui tratat cu foarte mare atenție de către reprezentanți.”
„Din păcate, aici nu nu ajută deloc faptul că cel care va prelua cel mai probabil funcția interimară de președinte, respectiv domnul Ilie Bologan, nu are experiența internațională necesară.”
„Experiența lui Ilie Bolojan este una vastă din punct de vedere administrativ, este una importantă din punct de vedere politic, dar nu a avut ocazia să își dezvolte capacități extinse în zona relațiilor internaționale, cu care de mâine încolo, practic, se va confrunta de o manieră continuă pentru următoarele trei luni de zile. Este o situație grea, pe care sperăm că o vor gestiona autoritățile de la București cu maximă atenție și cu maximă seriozitate.”
