Klaus Iohannis și-a argumentat demisia spunând că, dacă procedura suspendării lui din funcție, inițiată de opoziție, ar fi continuat, România ar fi intrat într-o criză politică, cu efecte negative pe plan intern și extern.
12 februarie 2025 va fi ultima zi a lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al României. Șefia statului ar putea fi preluată, conform Constituției, de actualul președinte al Senatului, Ilie Bolojan, în prezent și președinte interimar al Partidului Național Liberal.
Dacă acesta nu acceptă, spune pentru Europa Liberă Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale (CCR), președintele Camerei Deputaților trebuie să preia funcția de președinte interimar al României.
„Dacă niciunul nu vrea, facem alegeri. Nu se merge mai departe. Când s-a făcut Constituția, s-a discutat dacă să mergem mai departe, dar nu mergem mai departe”, afirmă Zegrean.
Klaus Iohannis a demisionat. Care sunt pașii pentru desemnarea președintelui interimar
Demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României a fost trimisă în aceeași zi, 10 februarie, către Parlamentul României.
Funcția de președinte este asigurată începând din 12 februarie - ultima zi de președinte a lui Klaus Iohannis - de către președintele Senatului sau, dacă acesta refuză, de către președintele Camerei Deputaților, conform articolului 98 din Constituția României.
Președintele Senatului este Ilie Bolojan (PNL), iar președintele Camerei Deputaților este Ciprian Constantin Șerban (PSD).
Un prim pas este ca judecătorii Curții Constituționale să constate că funcția de președinte al României a devenit vacantă, conform articolului 97 din Constituție, care prevede următoarele motive: demisie, demitere din funcţie, imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor, deces.
CCR ia act de demisia președintelui după ce este sesizată de către preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.
Potrivit legii de funcționare a Curții, cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul funcţiei de preşedinte al României va fi însoţită de dovezile necesare - în acest caz demisia lui Klaus Iohannis - iar dezbaterile au loc fără înştiinţarea părţilor.
Primul pas a fost îndeplinit - CCR a anunțat luni seară că a primit cererea pentru a constata vacanța funcției si existența împrejurărilor care justifică interimatul in exercitarea funcției de Președinte al României.
În timpul dezbaterii, majoritatea judecătorilor adoptă o hotărâre, care este comunicată Parlamentului şi Guvernului.
Conform articolului 97, alineatul 2 din Constituție, în termen de trei luni de la data la care funcția de președinte a devenit vacantă, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou președinte.
Însă, alegerile prezidențiale au fost stabilite deja de către Guvern, prin Hotărârea 4/2025, ca urmare a anulării alegerilor la termen, din 24 noiembrie 2024, de către Curtea Constituțională.
Data primului tur al noilor alegeri prezidențiale a fost stabilită pe 4 mai, iar turul al doilea este programat pe 18 mai 2025.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, mai spune că, după demisia lui Klaus Iohannis, nu mai e nevoie de o altă Hotărâre de Guvern pentru stabilirea datei alegerilor -pentru că există deja o hotărâre care se încadrează în termenul de trei luni pentru organizarea alegerilor.
„Există o hotărâre privind alegerile. Nu se schimbă nimic, pentru că demisia lui Klaus Iohannis va fi din 12 februarie, iar din 12 februarie până pe 4 mai (când sunt programate alegerile prezidențiale -n.r.) sunt trei luni, e suficient timp să organizeze alegeri. Nu e nevoie să mai adopte altă hotărâre, nu are rost”, spune fostul președinte al CCR.
Ce spun analiștii politici despre demisia lui Klaus Iohannis
- Ovidiu Voicu, președintele Centrului de Inovare Publică: O încercare a Coaliției de găsi un țap ispășitor
„Opinia mea, în toată povestea asta cu suspendarea e că e doar un pretext folosit de către coaliția de guvernare pentru a-l împinge pe domnul Iohannis în afara palatului prezidențial. Eu cred că nu ar fi avut șanse procedura de suspendare. Nu are voturile să o treacă efectiv la vot în plenul Parlamentului. Nu ar avea nici susținea Curții Constituționale. Adică era de așteptat un aviz negativ”, a spus Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
„Este o încercare disperată a coaliției de găsi un țap ispășitor astfel încât candidatul ei, domnul [Crin] Antonescu, să performeze mai bine, pentru că știm din sondajele publicate că stă destul de prost.”
„Presiunile au venit din partea coaliței pentru că utilitatea sa s-a încheiat. «Vreți capul lui Moțoc?» «Îl aveți».”
„Pentru șansele opoziției era mai bine să rămână acolo, ca să le confirme teoriile. Publicului, [cei din opoziție] o vor prezenta ca încă o victorie. «Gata a fugit Dușmanul! l-am presat și a plecat».”
„Coaliția o să prezinte ca un gest de-a dlui președinte Iohannis, ca să se liniștească lucrurile în țară, să fie liniște și stabilitate.”
- Radu Magdin, analist politic: Cel care are de câștigat e PNL
„Demisia lui Iohannis este o combinație de factori. Având în vedere personalitatea fostului președinte, putem spune că nu se putea fără voința lui, dar categoric a primit semnale și din partea coaliției și a contribuit presiunea opoziției la acest gest. Să nu uităm că acum o săptămână, președintele semnala foarte clar, cu încăpățânarea sa specifică și refuzul pentru orice fel de anchetă legată de noiembrie și decembrie, adițional față de ce a apărut în spațiul public, precum și faptul că nu intenționează să să plece de la Cotroceni”, a spus Radu Magdin pentru Europa Liberă.
„În ceea ce privește capitalizarea demisiei lui de către cele două tabere, aș spune că în primul rând, cel care a de câștigat este PNL, pentru că pe de o parte, Bolojan va merge în interimat ca președinte al Senatului la Cotroceni, iar Crin Antonescu nu va mai avea nicio piatră politică de gât din perspectiva existenței politice a președintelui Iohannis”, a completat el.
- Augustin Zegrean, fost președinte CCR: Iohannis e în demisie din 21 decembrie
„Nu este o premieră foarte spectaculoasă, Klaus Iohannis este în demisie din 21 decembrie, pentru că mandatul președintelui este de cinci ani, iar mandatul lui nu putea fi prelungit în modul în care a fost prelungit.”
„Constituția arată că președintele rămâne [în funcție] până la alegerea unui nou președinte și până la depunerea jurământului de către noul președinte, dar asta se spune pentru că erau legate de alegerile prezidențile până acum. Nu stă el încă patru-cinci luni acolo. Și termenul spune: «până la depunerea jurământului unui nou președinte ales», iar asta ne duce cu gândul că au fost alegeri, a fost ales președintele, iar nu poate depune jurământul din anumite motive.”
Reacții politice după demisia lui Klaus Iohannis. Ciolacu: „Nu am știut”. Dan: „Nemulțumirile față de clasa politică rămân”
Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a spus că nu a știut de decizia lui Klaus Iohannis de a demisiona.
„Este un act unilateral. Nu am știut de acest anunț”, a răspuns Ciolacu, aflat în Parlament, la întrebările presei cu privire la eventuale consultări ale lui Klaus Iohannis cu liderii coaliției de guvernare.
„Nu sunt un mare fan al președintelui Klaus Iohannis, nu l-am votat niciodată”, a mai răspuns președintele PSD, întrebat dacă președintele demisionar a devenit o povară pentru candidatul coaliției la prezidențiale.
Crin Antonescu va rămâne candidatul coaliției la alegerile prezidențiale, a dat el asigurări: „Cu certitudine”. „Eu vă spun că Crin Antonescu este candidatul coaliției și va rămâne candidatul coaliției”, a adăugat Ciolacu.
Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, a declarat că decizia lui Klaus Iohannis a fost una înţeleaptă şi că este o situaţie preferabilă declanşării unui proces de suspendare care ar fi adus o temă falsă pe agenda societății, prin referendumul de suspendare.
„Nu avem motive să dramatizăm. E o decizie pe care a luat-o preşedintele. Avem proceduri constituţionale. Preşedintele Senatului preia postul de preşedinte interimar. Guvernul rămâne stabil, toate celelalte lucruri se desfăşoară normal”, a spus Crin Antonescu, la Parlament, după anunţul preşedintelui Klaus Iohannis.
Primarul general al Capitalei și candidat la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, a spus că „nemulţumirile oamenilor faţă de clasa politică rămân”.
„Să construim împreună o speranţă pentru viitorul societăţii!”, a adăugat Nicuşor Dan, într-un comentariu pe pagina de Facebook.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că demisia lui Klaus Iohannis este un act de laşitate, pentru că e obligaţia preşedintelui să-şi ducă mandatul până la capăt.
„Un act de laşitate. E obligaţia preşedintelui să-şi ducă mandatul până la capăt, iar falsificatorii de Constituţie care spun că trebuia să plece, la cinci ani, nu vor să citească legea fundamentală cu corectitudine. Este adevărat că Articolul 83 la aliniatul 1 spune că mandatul preşedintelui României este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului, dar la aliniatul 2, Constituţia spune foarte clar: Preşedintele României se exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu, la TVR Info.
El a mai spus că Iohannis nu a reuşit să reziste presiunii unei grupări care vrea restauraţie în România.
„Preşedintele nostru n-a reuşit să reziste presiunii unei grupări care vrea restauraţie în România şi a demisionat. Cel mai simplu lucru este să demisionezi”, a completat fostul președinte.
„Vreţi să ştiţi ce se va întâmpla cu România în perioada următoare, în următoarele două luni, când sunt atâtea lucruri care se transformă în Europa, în NATO, în situaţia de securitate regională şi aşa mai departe. Cum credeţi că va merge un preşedinte interimar? Şi cu ce credibilitate, cu ce drept de a lua decizii pentru statul român şi pentru poporul român, în discuţii care vor defini viitorul acestei ţări şi a lumii democratice în următori ani?”, a întrebat retoric Traian Băsescu.
Pe de altă parte, fostul candidat Călin Georgescu a cerut din nou reluarea turul 2 al alegerilor prezidențiale anulate de Curtea Constituțională, în care a intrat împreună cu Elena Lasconi.
„Victorie pentru poporul român - Klaus Iohannis a demisionat! Acum, este timpul să revenim la «statul de drept» - reluăm turul 2 al alegerilor!”, a spus Călin Georgescu pe X (Twitter).
Primele reacții ale partidelor
- Partidul Național Liberal (PNL)
Emil Boc, primarul PNL al orașului Cluj-Napoca, a declarat că „suntem o echipă, odată ce am stabilit un lucru, acest lucru este respectat de toți membrii săi”.
„Suntem într-o logică în care avem în vedere alegeri prezidențiale și viitorul României. Dacă România o duce bine, și PNL o duce bine”, a mai spus prim-vicepreșdintele PNL.
Boc a adăugat că liderii coaliției de guvernare nu i-au cerut demisia președintelui.
- Uniunea Salvați România (USR)
„Demisia lui Klaus Iohannis vine foarte târziu. Mult prea târziu ca să mai poată fi socotită de onoare. Şi nici nu ne aduce răspunsuri la întrebările care macină ţara asta de două luni de zile: de ce au anulat alegerile, cum ne protejăm de jocurile ruşilor, cine ne apără de manipulare, putem garanta securitatea următorului scrutin?”, a declarat Elena Lasconi, președinta USR, pe pagina sa de Facebook.
„După zece ani cu Iohannis la Cotroceni, din păcate, și o spun ca om care a crezut în el, România este mai vulnerabilă ca oricând.
Pe tura domniei sale democrația s-a făcut fărâme și acest lucru nu îi poate fi iertat.”
Lasconi consideră că „presiunea pusă de USR în Parlament l-a scos pe Iohannis din adormire” și spune că „nu ne vom opri aici. Avem nevoie să reașezăm instituțiile statului ca să lucreze pentru cetățeni, nu pentru vremelnici cocoțați în funcții.”
Liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu, a completat că „este o victorie a românilor împotriva lenei și a indolenței”.
„USR a anunțat că este un președinte ilegitim încă de când i-a fost prelungit mandatul de către CCR, trebuia să-și dea demisia încă din decembrie, de anul trecut, de când a fost instalat noul Parlament. Dacă și-a dat demisia, înseamnă că, în al 13-lea ceas a înțeles ceva. Și încă ceva, Iohannis a reușit, după 10 ani de mandat, un lucru bun, să facă toate partidele din parlament să voteze unanim împotriva sa”, a spus Moșteanu pentru Europa Liberă.
- Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
Președintele partidului extremist AUR, George Simion, unul din inițiatorii tentativei de suspendare a președintelui Iohannis, a salutat plecarea „uzurpatorului” Iohannis.
„Uzurpatorul a plecat, în fine. Klaus Iohannis tocmai a demisionat din funcție! Cel mai prost și mai urât președinte din istoria României. Dacă nu ar fi demisionat, el ar fi fost suspendat din funcție de Parlament și dat afară. Al doilea tur al alegerilor trebuie reluat urgent”, a scris Simion pe rețeaua X (fostă Twitter).
„E victoria voastră! Acum e timpul pentru TURUL 2 ÎNAPOI”, a scris George Simion, președintele AUR, pe Facebook.
„Cred că premierul Ciolacu, coautorul loviturii de stat ar trebuie să plece, guvernul să își prezinte demisia și un guvern patriotic să asigure tranziția. Avem nevoie de turul 2, judecătorii CCR să răspundă pentru actele penale de care se fac vinovați”, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreșentele AUR, pentru Europa Liberă.
„Alegerile anticipate sunt astăzi opțiunea corectă, pentru o resetare completă a clasei politice”, a răspuns el, întrebat cu privire la o eventuală suspendare a președintelui interimar, Ilie Bolojan.
Laurențiu Plăeșu, viceliderul senatorilor AUR, a spus că „Iohannis trebuia să-și dea demisia imediat ce s-au împlinit cei cinci ani de mandat, în condițiile în care au fost anulate alegerile”.
„Prevederea mult-invocată - articolul 80, alineatul 2 din Constituție: președintele stă până depune jurământul președintele nou-ales - este pentru o situație temporară, pentru câteva zile, ca să nu existe neclarități din punct de vedere constituțional, nu pentru astfel de situații când mandatul se poate prelungi mult prea mult”, a spus Plăeșu, pentru Europa Liberă.
- Partidul Oamenilor Tineri (POT)
„Prezentarea demisiei de către Klaus Iohannis ne confirmă exact ceea ce noi am știut de la început: că el este ilegitim în această funcție, că nu trebuia să stea până la această dată și că trebuia să plece din data de 21 decembrie. Această demisie doar ne confirmă că noi aveam dreptate și că el a fost un uzurpator și va plăti pentru această amânare a plecării sale”, a declarat Anamaria Gavrilă,
președinta POT, pentru Europa Liberă.
Partid nou intrat în Parlament, POT a fost unul dintre partidele care a inițiat procedura de suspendare a președintelui.
- SOS România
„Toată lumea aștepta ca domnul Klaus Ioahnnis să plece. Eu m-am rugat azi-noapte să plece. Ocupă ilegal funcția din 21 decembrie, când mandatul a ajuns la final și când mai putea să își prelungească mandatul doar în condiții speciale”, a susținut Dumitru Coarnă, deputat al SOS România, pentru Europa Liberă.
SOS România a fost unul dintre partidele care s-au exprimat în favoarea suspendării președintelui.
Ce spun analiștii politici
- Gheorghe Fârte, conferențiar la Facultatea de Filosofie și Științe Politice de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: „e în al treisprezecelea ceas”
„Ar fi fost de dorit să facă acest gest imediat după constituirea Parlamentului și învestirea guvernului Ciolacu. Lipsit de orice autoritate morală, Klaus Iohannis n-a putut îndeplini satisfăcător niciuna din atribuțiile de președinte după constituirea noilor autorități. E destul de bine că a demisionat măcar în al treisprezecelea ceas. Poate evităm tensionarea inutilă a campaniei prezidențiale.”
- Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de științe politice a Universității București: „E nevoie de o strategie coerentă”
„Au fost semnale în această direcție și, din momentul în care s-a depus această nouă cerere [ de suspendare a președintelui din funcție -n.r.], era oarecum clar că ne îndreptăm spre acest deznodământ și că nu se dorește a se parcurge procedura de suspendare.”
„Cei care sunt actualmente în opoziție oricum nu aveau majoritatea pentru a vota suspendarea, ceea ce înseamnă că în mod clar au fost semnale și din PSD cum că s-ar vota pentru suspendare. Alte explicații nu există pentru această demisie.”
„Nu cred, în același timp, că a fost o mișcare condusă de la centru de PSD. Au fost semnale din teritoriu cum că anumiți parlamentari nu vor absenta din sală la votul pe suspendare și, din acel moment, conducerea PSD a decis că este foarte riscant să meargă pe strategia continuării procedeului de suspendare.”
„Domnul Bolojan se pregătea pentru această funcție și de aceea a și insistat pentru președinția Senatului, nu în sensul că ar fi urmărit funcția de președinte interimar, ci pentru că lua în calcul această eventualitate.”
„Cred că din acest moment va fi o problemă în cadrul coaliției de guvernare. Pentru că va trebui lămurit dacă președintele interimar poate să fie în continuare președinte interimar al PNL. De asemenea, PSD, să nu uităm, este condus de un premier care a pierdut alegerile prezidențiale, nu s-a calificat în turul doi. La ambele partide mari avem o problemă la nivel de lider și într-un moment în care e nevoie ca cel puțin până la alegerile prezidențiale să avem o coaliție de guvernare stabilă, cred că aici ar trebui cele două partide să gândească o strategie coerentă pentru a gestiona perioada electorală.”
- Sergiu Mișcoiu - profesor universitar, Facultatea de Științe politice Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca: „demisia nu rezolvă multe lucruri”
„Cred că domnul Iohannis dorea să facă acest gest din momentul în care a început să pară serioasă perspectiva suspendării sale și referendumului de demitere, dar a așteptat să treacă perioada în care demisia sa ar fi bulversat calendarul electoral.”
„Dacă ar fi acționat înainte de începutul lunii februarie, ar fi fost obligatoriu ca alegerile prezidențiale să fie mutate înainte, să nu treacă mai mult de trei luni de interimat și atunci acest lucru ar fi stricat de fapt întregul eșafodaj al coaliției guvernamentale.”
„Demisia vine acum în urma presiunii în primul rând a opoziției, care am văzut că totuși are o capacitate de acțiune colectivă destul de puternică. USR-ul nu a ezitat se alăture partidelor naționaliste în acest demers, dar și presiunilor interne venite din partea partidelor și în primul rând a Partidului Național Liberal, care a înțeles că prezența în continuare la Cotroceni a domnului Iohannis reprezintă o vulnerabilitate ce poate fi exploatată.”
„Demisia aceasta nu rezolvă foarte multe lucruri și aduce o nouă complicație. În condițiile în care vom avea un Ilie Bolojan președinte interimar, cu o comunicare publică susținută și activă, ceea ce nu a avut președintele Iohannis până acum și asta l-a costat destul de mult și nu doar pe el, ci și pe partidele din coaliția guvernamentală.”
- Emanuel Cernat, analist politic: „Demisia unui șef de stat, moment de vulnerabilitate”
„Demisia președintelui Iohannis se va reflecta de o maniere diferită pe plan intern și pe de o cu totul altă manieră pe plan internațional.”
„Pe plan intern, evident, este salutată de către majoritatea personajelor politice și a mediului politic din România, pentru că, pe de o parte, cei din opoziție, și aici aș vorbi de polul suveranist, împreună cu cei de la USR, își arogă întreg meritul pentru această demisie, iar de cealaltă parte, alianța de guvernare este la rândul ei totuși mulțumită, pentru că scapă de un subiect extrem de complicat.”
„Pentru ei, în perioada următoare, ar fi fost un subiect foarte complicat dacă demersul de suspendare ar fi mers înainte, iar membrii coaliței ar fi fost puși în situația de a apăra poziția președintelui Iohannis, fiind conștienți de gradul extrem de mare de impopularitate pe care președinte Iohannis îl avea în acest moment la finalul mandatului.”
„Pe de altă parte, pe plan internațional, situația este total diferită, pentru că partenerii noștri externi - vorbesc aici de reprezentanții Uniunii Europene și de parteneriatele noastre strategice, preponderent Statele Unite ale Americii - se uită totuși cu îngrijorare, pentru că demisia unui șef de stat e un moment de vulnerabilitate democratică și securitate în orice țară, nu numai în România.”
„Or, din această perspectivă, România e o țară aflată la porțile unui război aflat în plină desfășurare, o țară care deja a ținut prima pagină a tuturor ziarelor din străinătate în urma anulării scrutinului electoral din decembrie anul trecut. E un moment extrem de delicat și care va trebui tratat cu foarte mare atenție de către reprezentanți.”
„Din păcate, aici nu nu ajută deloc faptul că cel care va prelua cel mai probabil funcția interimară de președinte, respectiv domnul Ilie Bologan, nu are experiența internațională necesară.”
„Experiența lui Ilie Bolojan este una vastă din punct de vedere administrativ, este una importantă din punct de vedere politic, dar nu a avut ocazia să își dezvolte capacități extinse în zona relațiilor internaționale, cu care de mâine încolo, practic, se va confrunta de o manieră continuă pentru următoarele trei luni de zile. Este o situație grea, pe care sperăm că o vor gestiona autoritățile de la București cu maximă atenție și cu maximă seriozitate.”
Ce spun românii despre demisia președintelui
Reacții din presa internațională
- Reuters
„Preşedintele demisionar al României demisionează pentru a evita o procedură de destituire înainte de reluarea alegerilor”, a titrat agenţia Reuters.
Agenția de presă mai spune că „preşedintele centrist al României, Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, a demisionat luni, în timp ce partidele parlamentare de opoziţie de extremă-dreapta plănuiau să obţină destituirea sa”.
„Statul membru al Uniunii Europene şi al NATO, care se învecinează cu Ucraina, a fost aruncat în haos instituţional anul trecut, când puţin cunoscutul Călin Georgescu, un critic al NATO, de extremă dreapta, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale. După acuzaţiile de interferenţă rusă - negate de Moscova - cea mai înaltă instanţă din România a anulat întregul scrutin”, explică Reuters.
- Associated Press
Publicația menționează că președintele României și-a anunțat demisia „ca urmare a presiunii crescânde din partea grupurilor populiste de opoziţie, la două luni după ce o instanţă superioară a anulat alegerile prezidenţiale”.
Relatea agenției Associated Press a început să fie preluată și de instituţii media din Statele Unite, între care The Washington Post, ABC News, Time Magazine.
- AFP
Preşedintele Iohannis demisionează sub presiunea după anularea alegerilor, notează Agenția France-Presse, preluată de Le Figaro.
Şeful statului român şi-a anunţat demisia recunoscând criticile privind menţinerea sa în funcţie după anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie, mai comentează AFP.
- Alte publicații
Presa din Ucraina, ţara vecină aflată în război, este de asemenea interesată de ceea ce se întâmplă în România.
Ukrainskaia Pravda notează că cererea de demisie a lui Iohannis devenise unul dintre sloganurile susţinătorilor candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu şi ai Alianţei pentru Unirea Românilor, de extremă dreapta.
Pe 2 februarie, coaliţia de guvernare din România a desemnat un candidat unic pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în luna mai, menţionează ziarul ucrainean.
„Preşedintele României, Iohannis, îşi anunţă demisia pentru a evita o posibilă criză cauzată de un viitor vot parlamentar privind demiterea sa”, scrie şi Kyiv Independent.
Agenţia chineză oficială de presă Xinhua a tratat anunţul preşedintelui român în regim de maximă urgenţă, inclusiv pe fluxul său de limbă engleză, breaking news-ul fiind preluat ca atare de publicaţii din China.
Şi agenţia semioficială Mehr din Iran relatează într-o ştire despre demisia lui Iohannis.
Președinte interimar: Ilie Bolojan
Potrivit Constituției, Președintele Senatului, Ilie Bolojan, ar putea deveni președinte interimar odată ce Parlamentul României va lua act de demisia lui Klaus Iohannis.
Fost primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan este președintele Senatului României din 23 decembrie 2024.
De asemenea, a preluat și funcția de președinte interimar al Partidului Național Liberal (PNL) după ce Nicolae Ciucă a demisionat, ca urmare a eșecului de la alegerile prezidențiale.
Atribuțiile și limitările președintelui interimar
Atribuții:
- Reprezintă statul român pe plan intern și internațional
- Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora
- Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor
- Poate adresa mesaje Parlamentului
- Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului
- Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului
- Îndeplinește funcția de Comandant Suprem al forțelor armate
- Poate participa la ședințele Guvernului
Limitări
- Nu poate dizolva Parlamentul.
- Nu poate iniția un Referendum.
- Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
Anunțul demisiei lui Klaus Iohannis
Klaus Iohannis şi-a anunţat luni demisia din funcţia de preşedinte al României, în contextul în care în Parlament a fost demarată procedura de suspendare din funcție.
El a spus că alege varianta demisiei pentru a evita intrarea României într-o criză politică, cu efecte negative pe plan extern.
12 februarie 2025 va fi ultima zi a lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al României.
Klaus Iohannis își anunță demisia din funcția de președinte - declarația integrală
Bună ziua!
Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui.
Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată - repet, niciodată - n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză.
România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui.
Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.
În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.
În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.
Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie.
Dumnezeu să binecuvânteze România!
sursa: presidency.ro
Ce prevede Constituția în cazul vacantării funcției de Președinte al României
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
Sursa: art. 97, Constituția României
Ce spunea Klaus Iohannis despre demisie
La începutul lunii, pe 3 februarie, președintele Klaus Iohannis declara că „pleacă peste câteva luni” din funcție, nefiind motive pentru o eventuală demisie. Tema demisiei sale este des „vehiculată din motive populiste și electoraliste”, mai spunea el.
Între timp, în Parlament a fost demarată procedura de suspendare a sa din funcție.
Camerele reunite urmau să voteze marţi cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, depusă de Opoziţie, au decis luni Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților.
Cererea de suspendare a fost semnată de 178 de parlamentari din POT, AUR, SOS și USR. Este un număr suficient pentru ca cererea de suspendare să fie discutată în plenul Parlamentului.
Pentru ca suspendarea să fi fost aprobată în plenul reunit, erau necesare 233 de voturi. Partidele care au inițiat procedura de suspendare au în total 215 voturi.
Conform articolului 95 din Constituție, președintele României poate fi suspendat dacă a săvârșit fapte grave prin care a încălcat prevederile constituționale. Aceasta se poate realiza printr-un vot majoritar al senatorilor și deputaților, după consultarea Curții Constituționale. De asemenea, președintele are dreptul de a da explicații Parlamentului cu privire la acuzațiile care i se aduc.
Suspendarea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre parlamentari, iar dacă este aprobată, trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui în maximum 30 de zile.
Știre în curs de actualizare, cu sprijinul relatărilor News.ro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
