2023 a fost anul cu cele mai mari probleme bugetare din ultima perioadă, dar și cu cele mai mari promisiuni de restructurare din temelii a uriașului aparat de stat care înghite între 25 și 30% din buget, în fiecare an.
Iar din cutremurul anunțat aproape lunar din aprilie, când Guvernul a descoperit că țara funcționează cu un buget prost întocmit care va duce la un deficit uriaș, s-a ajuns la o lege a austerității, promulgată abia în octombrie, și care prorogă (amână) până la anul, în iulie, restructurarea în sistemul bugetar.
Și nu doar că au scăpat, cel puțin pe moment, de restructurări, dar bugetarii vor avea și salarii mai mari de anul viitor.
Au rămas să plătească costul deficitului privații.
Să le luăm pe rând. Și pentru o imagine exactă a ce înseamnă uriașul aparat bugetar, să începem cu o statistică.
Cine muncește în România
La 1 ianuarie 2023, resursa de muncă a României era de 12.093.500 de persoane. Adică oamenii care au vârsta și starea de sănătate care îi fac apți pentru muncă plus pensionarii încă activi.
Dintre aceștia, 5.209.500 sunt salariați și 237.000 de șomeri înregistrați. Restul, sunt fie în diverse programe de studii, fie nu fac nimic
Din cei 5.209.500 de salariați din România, la 1 ianuarie 2023, 1.278.995 erau plătiți de stat.
Adică unu din patru.
Iar salariul mediu brut în sistemul privat era, la 1 ianuarie, de 6.216 lei/lună, cu 17,4% mai mic decât cel de la stat.
În 2022, cheltuielile cu personalul au reprezentat 29,6% din bugetul de stat.
Media europeană e de 21,7%.
10.000 de bugetari în plus, în primele 10 luni ale anului
Dacă discursul guvernanților s-a învârtit, permanent, în 2023, în jurul austerității, a promisiunilor unui aparat bugetar mai suplu și a restructurării, în realitate, angajările în posturi plătite din bani publici au continuat. Cu un ritm de 33 de noi bugetari pe zi, între 1 ianuarie și 31 octombrie.
În total, la finalul lui noiembrie, erau 10.400 de oameni în plus în sistem față de începutul lui 2023. Cele mai multe angajări au fost la ministerele Educației și Dezvoltării și în administrația publică locală.
De unde au plecat oameni din sistem? Cei mai mulți din Apărare și din Ministerul de Interne. La fel și din sistemul de sănătate aflat în subordinea autorităților locale.
Salarii mai mari în octombrie, și mai mari de la anul
În octombrie 2023, câștigul salarial brut pe economie a fost de 7.509 lei, în creștere cu aproape 10% față de ianuarie 2023. Tot cu aproape 10% au crescut și salariile din Administrația Publică și Apărare, de la 9.379 la 10.281 lei. Cel mai mult au crescut salariile angajaților din învățământ, cu 24%.
2024 va aduce noi majorări ale veniturilor bugetarilor. Salariile cresc cu 5% anul viitor, iar cele ale profesorilor se majorează în două tranşe: 13% din ianuarie şi 7% în iunie. Munca suplimentară va fi recompensată doar cu zile libere, cu excepția militarilor şi a politiştilor.
Salariile profesorilor, ale personalului didactic, personalului didactic auxiliar precum şi ale personalului nedidactic din sistemul naţional de învăţământ se majorează în anul 2024 cu 20% în două tranşe:
- începând cu data de 1 ianuarie 2024 se acordă o majorare cu un procent de 13% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023;
- începând cu data de 1 iunie 2024 se acordă diferenţa până la 20%”.
Cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023.
„Acest procent de majorare nu se va aplica celor care au beneficiat deja în acest an de majorări salariale sau care au normative separate, cum ar fi domeniul Educației”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Acesta a mai menționat domeniile Juridic, ANAF și CNAS.
Reforma a început cu o prorogare
Legea 296/2023, numită și a austerității, ar fi trebuit să fie cea mai mare reformă a sistemului bugetar din ultimii ani, după cum se lăuda chiar șeful Guvernului, Marcel Ciolacu.
Pe lângă o lungă serie de măsuri care urmau să se aplice pentru limitarea cheltuielilor din bani publici, dar și de suprataxare a mediului privat, legea cerea și restructurări de personal.
Pe 15 decembrie, Guvernul a emis o ordonanță de urgență prin care proroga tocmai aceste prevederi care urmau să aducă economii importante la buget prin reduceri de personal și comasări de instituții
După intrarea în vigoare a L396/2023, multe instituții au început să elaboreze noi organigrame, în acord cu noua lege. Adică să reducă din personal și să comaseze structuri. Primele care dispăreau din organigramă erau posturile vacante.
Termenul inițial pentru toate aceste modificări organizatorice era 31 decembrie 2023.
Lucrurile s-au calmat, însă, pe 15 decembrie. Restructurarea mai ia o pauză. Mai exact, până pe 1 iulie 2024.
Secretari de stat concediați, agenții comasate și alte promisiuni ale lui Marcel Ciolacu
Înainte de a prelua mandatul de premier, Marcel Ciolacu a fost darnic în promisiuni de reformare a sistemului bugetar.
„Tăiem de la demnitari și ajutăm fermierii români! Vom reduce la jumătate numărul consilierilor de la cabinetele demnitarilor, în timp ce sprijinim achizițiile de alimente de la producătorii români pentru toate instituțiile publice din România!”, a scris Marcel Ciolacu, pe 8 mai, pe Facebook.
„Astăzi, colegii mei au dat un mandat pentru reducerea numărului de ministere din viitorul guvern, reducerea numărului de secretari de stat, cât şi reducerea numărului de agenţii guvernamentale”, a spus Ciolacu, la Palatul Parlamentului, tot în luna mai, înainte de rotativă.
Ce s-a ales de promisiunile sale?
Pe 5 decembrie, Marcel Ciolacu l-a numit secretar de stat la Ministerul Sănătății pe medicul Horațiu Remus Moldovan. Este cea mai recentă numire dintr-o lungă serie de la schimbarea de garnitură la Guvern.
Europa Liberă a transmis o cerere Guvernului să precizeze dacă a îndeplinit vreuna dintre aceste promisiuni - reducerea numărului secretarilor de stat, a numărului de ministere, a consilierilor de la cabinetele demnitarilor, a agențiilor guvernamentale. Niciun răspuns, deocamdată.
Costul deficitului, plătit de mediul economic privat
Economedia a făcut o analiză a măsurilor luate de Guvern și care privesc mediul de afaceri privat. În sarcina acestuia va rămâne greul reformei financiare.
- Microîntreprinderile - impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru venituri de până la 60.000 euro pe an și 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit, dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
- Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate. Sunt exceptate de la taxă companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție, furnizare, transport de energie electrică și gaze naturale.
- Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%.
- Companiile din petrol și gaze cu afaceri peste 50 milioane de euro vor plăti impozit suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri.
- Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei.
- Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti contribuția pentru asigurări sociale (CASS).
- Crește TVA pentru anumite produse.
- Persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro vor plăti un impozit special.
- Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță vor putea fi acordate și în bani. Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum.
- Pentru PFA, se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
- Cresc accizele la țigări și alcool.
- Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.
