Guvernul Ciolacu 2 a ajuns în această situație pe mâna guvernului Ciolacu 1, deci a propriilor greșeli, spun analiștii. Scandența, așa cum au atras în repetate rânduri atenția economiștii consultați de Europa Liberă, a venit.
Potrivit informațiilor profit.ro, cheltuielile de personal ale statului vor fi reduse cu 5% în 2025, excepție de la această decizie urmând să facă doar Sănătatea, Educația, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne.
Administrația prezidențială va avea un minus de 10% a cheltuielilor, Senatul -5%, iar Camera Deputaților -9%.
Aceste decizii au fost luate la întâlnirea liderilor Coaliției de luni.
În ședința de guvern se va decide și acordarea unui ajutor (o singură dată) pensionarilor cu venituri mici, după ce Executivul a decis înghețarea pensiilor.
Reducerea cheltuielilor de personal a fost cerută de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, care a avertizat că nu se va putea construi un buget pe un deficit de 7% din PIB în lipsa unor astfel de măsuri.
Retrogradarea României, un duș rece
Agenția de evaluare financiară S&P a înrăutățit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, la o lună după ce agenția Fitch a făcut același lucru.
Într-o evaluare la început de an, S&P a confirmat calificativul la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor
Imediat după vestea retrogradării anunțată de S&P, ministrul finanțelor, Tánczos Barna, a scris pe Facebook că „avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitatea fiscală a țării”.
Teoretic sună realist, dar echilibrarea bugetului și reducerea deficitului nu sunt simple în condițiile în care deficitul fiscal pe 2024 se ridică la 8,7% din PIB, depășind prognoza din august de 7,2%, ceea ce va face consolidarea fiscală în următorii ani mai dificilă.
„În absența unor măsuri suplimentare, ne așteptăm ca deficitele să nu scadă sub 6% din PIB înainte de 2028. Datoria publică va depăși 60% din PIB până în 2027 iar nota de plată cu dobânzile a Guvernului se va situa probabil în jur de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani, în special deficitul din 2024 de aproape 8,7% din PIB, au depășit substanțial și consistent așteptările agenției”, spune Standard & Poor's (S&P, una dintre cele mai importante agenții de rating din lume.
Cauzele acestei situații, susține agenția S&P, sunt „politicile fiscale prea laxe, care au agravat dezechilibrele economice existente”.
România, recorduri economice triste
Țările din Uniunea Europeană care au avut cel mai mare deficit bugetar în vara anului trecut au fost Bulgaria (8,7%), România (8,6%), Polonia (6,7%) și Franța (6,3%).
România se împrumută la cea mai mare dobândă din Uniune.
La începutul lui decembrie, Minsterul Finanțelor a vândut – pe piața internă și externă – titluri de stat cu scadență la zece ani, cu o dobândă de 7,45%. Nivelul acestor dobânzi l-a depășit pe cele din Ungaria.
Constatarea experților S&P coincide cu aceea a multor economiști, care au atras atenția că mărirea salariilor și a pensiilor depășește posibilitățile bugetare și va deteriora situația financiară.
„Această deteriorare fiscală reflectă creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările de pensii fără finanțare. Impactul complet al creșterii pensiilor din septembrie 2024 va amplifica presiunile fiscale în 2025”, arată S&P.
Ce poate și trebuie să facă Guvernul
Dacă nu vrea să ajungă în situația proastă asupra căreia avertizează agenția de rainting, deci să cadă la categoria „junk”, adică să piardă încrederea investitorilor ceea ce duce, implicit, la o creștere și mai mare a dobânzilor la care se împrumută statul, executivul este constrâns să ia măsuri radicale.
Perspectivele nu sunt dintre cele mai bune, iar măsurile anunțate de guvern – reducerea cheltuielilor bugetare, reduceri de personal și înghețări de salarii și pensii – nu sunt suficiente.
Probabil că la nivel guvernamental există o conștientizare a acestui fapt și că va fi nevoie de măsuri mai drastice, spune pentru Europa Liberă economistul Aurelian Dochia.
„Nu mi se pare că sunt suficiente măsurile care sunt discutate până acum și nu cred că sunt soluția pentru reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB, în condițiile în care cred că anul va fi foarte tulburent economic.
Ai de ales între mai multe rele, dar asta e situația.Aurelian Dochia, analist economic
Sunt convins că există o conștientizare a faptului că ceea ce s-a discutat până acum nu va fi suficient pentru a atinge ținta de reducere a deficitului și că este nevoie să se intervină și cu alte măsuri mai drastice”, susține Aurelian Dochia.
Aceste măsuri mai dure nu pot fi altele decât creșteri de impozite și taxe, impozitul pe venit, chiar și TVA-ul, adică lucruri cu impact mai clar, chiar au consecințele lor negative, cum ar fi creșterea inflației, posibilitatea unei recesiuni.
Guvernul a dat însă în mai multe rânduri asigurări că nu vor crește taxele și impozitele.
Strânsul curelei, de la vorbă la faptă
Măsurile anunțate de guvern nu sunt însă noi, despre reducerea cheltuielilor bugetare, despre disponibilizări de personal s-a vorbit și în 2024, ba chiar au fost avansate termene, iar ministerele ar fi trebui să prezinte scheme de reduceri de personal.
Pe parcursul anului electoral însă toate aceste măsuri au fost edulcorate și, în loc de o reducere a numărului de angajați în administrație, s-a înregistrat o creștere. Nici salariile nu au intrat la apă, așa cum sunaseră promisiunile inițiale, ba din contră.
În plus, atrage atenția economistul Aurelian Dochia, măsurile anunțate se bazează pe ideea că economia va merge suficient de bine anul acesta ca să ofere venituri suficiente pentru buget, ceea ce nu este deloc sigur.
Creșterea economică a României a fost de doar 1,4% în 2024, sub prognoza guvernului – care o estimase la 3,3%, și a avut ca rezultat majorarea importurilor. De altfel, S&P crede că perspectivele de creștere ale României rămân dificile în 2025.
Ratarea banilor europeni
România are la dispoziție peste 86 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană până în 2027.
La jumătatea acestor programe, România a accesat mai puțin de o cincime din această sumă adică 14,1 miliarde de euro.
În 2024, România nu a primit niciun euro din cele aproximativ cinci miliarde de euro disponibile numai prin PNRR. Motivul? Lipsa reformelor asumate de Guvern încă din 2021.
Analistul economic Aurelian Dochia susține că, în lipsa unor măsuri mai dure care să reducă deficitul bugetar „există riscul să se intre într-o spirală asemănătoare celei din 2009-2010. Dezechilibrele de care vorbim, inclusiv deficitul bugetar sau deficitul de balanță externă s-au corectat atunci repede pentru că s-a strâns cureaua”, spune Aurelian Dochia.
Aplicarea măsurilor anuțate se izbește însă de câteva impedimente, dintre care cele mai importante sunt alegerile prezidențiale din luna mai și protestele care deja au izbucnit în urma așa-numitei „Ordonanțe- trenuleț”.
„Vor apărea reacții instituționale și sociale la măsurile propuse de guvern și asta va face ca unele măsuri să fie întârziate iar altele să fie edulcorate pe parcurs așa cum s-a mai întâmplat. În plus, s-ar putea ca, de teama alegerilor prezidențiale, politicienii să nu fie capabili să pună în practică măsurile, chiar și acestea care sunt discutate, nu mai vorbim de unele mai dure”, spune pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia.
De strânsul curelei vorbește în principal liderul PNL, Ilie Bolojan, care a anunțat deja că posturile Senatului vor fi reduse de la 796 la 618. Pentru ocuparea posturilor urmează să se dea concurs, așa încât, din cinci angajați vor rămâne doi.
Întrebarea este cum poți să stai, dar să iei un salariu? Nu te deranjează, să nu faci nimic? Nu te deranjează să iei un salariu fără să vii la serviciu, că ești în sectorul public?Ilie Bolojan, lider PNL și președintele Senatului
„Întrebarea este ce au făcut în ultimii patru ani – și atunci nu trebuie să fii mare specialist ca să înțelegi că personalul nu a fost dimensionat în funcție de volumul de muncă. Vor rămâne doi, pentru că altfel, banii oamenilor efectiv sunt aruncați pe geam”, a spus Ilie Bolojan.
Întrebarea retorică a deranjat în așa măsură încât angajații Senatului au protestat și l-au huiduit pe Ilie Bolojan.
Exemplul lui Bolojan a fost urmat rapid și de Camera Deputaților, care a anunțat și ea reducerea a 212 posturi. Și aici angajații au protestat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
