Europa Liberă a vorbit cu mai mulți foști și actuali angajați din administrația centrală despre cum se desfășoară munca în unele ministere și instituții subordonate. Toți cei cu care am discutat au cerut protejarea identității, de teama de a nu suferi consecințe. Iată câteva mărturii:
Angajat al unui minister: „La noi, sunt unii care muncesc pe brânci și alții - nu. Cei din ultima categorie fie nu vor, fie nu pot mai mult. Uneori sunt cei care blochează lucrurile nu atât din rea voință, ci din inerție. Ei știu că ministrul pleacă, iar ei, fiind funcționari publici, vor rămâne în sistem oricum.”
Angajat al unui minister: „Din urmă vin absolvenți de liceu sau facultate slab pregătiți, fără cultura muncii susținute, fără competențe de bază. Au plecat oameni foarte buni din sistem și nu ai cu cine îi înlocui.”
Fost angajat în instituție publică autonomă: „Când lucram acolo, m-am îmbolnăvit. Unii munceam de dimineață până noaptea, chiar și în weekend, dacă erau urgențe, alți angajați își luau liber oricând, oricum.”
Angajat al unui cabinet de ministru: „Ministrul este cel care trebuie să aibă o viziune a domeniului și să o implementeze. Problema este că secretarii de stat și directorii aplică viziunea, iar ei nu sunt aleși de ministru, ci sunt puși tot politic, dar nu prea răspund în fața opiniei publice.”
Pe 13 decembrie 2024, președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, mărturisea cu privire la situația dintr-o instituție publică:
„Am constatat cu amărăciune că aproape un etaj întreg dintr-o clădire venea la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top, care costă o mulţime de bani, şi am văzut un număr impresionant de oameni care veneau la muncă şi probabil că nu făceau aproape nimic. Acolo va trebui să existe o analiză temeinică.”
„Am identificat în structura salariilor în plată nişte inadvertenţe pentru corectarea cărora vor trebui luate nişte decizii. În schimb, rămânem deficitari la investiţiile în modernizarea administraţiei publice. Sistemul care administrează pensiile din România este, în continuare, rudimentar, cu un software care nu funcţionează, cu volume uriaşe de muncă de 12-14 ore/zi, cu oameni care nu sunt plătiţi pentru efortul suplimentar.”
Dumitru Costin, președinte Blocul Național Sindical. Sursa: Agerpres.
Datele Ministerului de Finanțe arată că, între 2014 și 2024, numărul de bugetari din România a crescut cu peste 125.000, adică de la 1,1 milioane la 1,3 milioane în decembrie 2024.
Alți peste 255.000 de angajați lucrează în companii controlate de stat, conform Profit.ro.
Aceeași publicație economică a calculat că, în medie, în noiembrie 2024, un bugetar a avut un salariu brut de aproape 11.000 de lei, din care 6.411 de lei net.
În același interval, 2014-2024, produsul intern brut (PIB) al României aproape s-a dublat, ajungând la peste 350 de miliarde de euro în 2024 (cifre neoficiale).
Acum, confruntat cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB în 2024, adică cu un minus în pușculița publică de peste 30 de miliarde de euro, coaliția de guvernare a decis să reducă, la început de an, numărul angajaților din administrația centrală și din companiile de stat.
Măsura vine în paralel cu înghețarea salariilor, pensiilor publice și a alocațiilor, stabilită prin ordonanța-trenuleț din decembrie 2024.
Ministrul Finanțelor, Barna Tánczos, a spus că Executivul urmărește reducerea personalului cu 5% în ministere și companii de stat. În unele, reducerea va avea loc pe cale naturală, precum ieșiri la pensie, de exemplu.
Președintele Senatului, lider al Partidului Național Liberal (PNL), Ilie Bolojan, a început în forță restructurarea celor aproape 800 de posturi de la Camera Superioară:
„Am constatat că avem în multe locuri personal supradimensionat. Pe lângă fiecare comisie parlamentară există un număr de experți. Dacă la unele comisii se justifică, la altele – nu. Să ai cinci oameni la unele comisii este prea mult și nu justifică aceste posturi”, a spus Bolojan în Senat, pe 22 ianuarie.
Unii angajați, ajunși în funcții cu sprijinul Partidului Social Democrat (PSD), au protestat pe holul Senatului și chiar l-au huiduit pe liderul PNL.
Sindicatul Funcționarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual și Sindicatul Șoferilor din Senatul României au acuzat pe 21 ianuarie, într-un comunicat preluat de agenția Agerpres, că restructucturarea se face în grabă și netransparent:
„O reorganizare făcută în grabă care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare și nebenefică atât pentru funcționarea instituției cât și pentru angajați și familiile lor”.
Joi, premierul Marcel Ciolacu, președinte al PSD și coleg de coaliție de guvernare cu Bolojan, i-a sărit în apărare președintelui Senatului:
„Faptul că, printre cei care au protestat la Senat, s-au aflat și angajați care în trecut au fost susținuți de PSD în funcții publice, reprezintă un demers personal al celor în cauză. Același proces a demarat în toată administrația centrală”, a scris premierul Ciolacu pe Facebook.
Cristian Ghinea, senator al partidului de opoziție Uniunii Salvați România (USR) și secretar al Biroului Permanent al Senatului, a povestit pe blogul „1848 Comunitatea Liberală” că decizia de restructurare a provocat tensiune și chiar suspans chiar și la ședința forului.
„Memorandumul Bolojan de restructurare este respins inițial de toți «suveraniştii» – unii, că ei oricum nu aveau destui angajați, alții, că ei de ce nu au şofer la grup. Şi nici toți din PNL – PSD – UDMR nu ar fi votat. Aşa că cele două voturi ale USR din Biroul Permanent al Senatului (al meu şi al chestorului Narcis Mircescu), obținute pentru că principiul era bun, au creionat clar că există o majoritate adhoc pentru memorandum. Moment în care lumea s-a flexibilizat, s-a mai negociat o oră şi a trecut fără voturi contra.”
Cristian Ghinea spune că nu e sigur că restructurarea începută la Senat se va încheia la fel de clar.
„Dacă se finalizează, înseamnă o reducere de posturi la Senat de la 749 la 607. Ceea ce nu e deloc sigur că se va întâmpla, că urmează procese şi structurarea rezistenței. Am mai văzut filme din astea, că am demarat restructurări de minister de fiecare dată când am fost ministru”, a explicat fostul ministru al Investițiilor Europene.
Președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, de la PSD, a anunțat și el reducerea posturilor cu 200. În prezent, la Cameră sunt 1.100 de angajați.
Dacă adunăm numărul angajaților de la Parlament, rezultă că sunt 1.850 acum. Ei îi deservesc pe cei 465 de aleși. Așadar fiecare deputat și fiecare senator are alocat –strict statistic – aproape 4 angajați ai Parlamentului.
Acestora li se adaugă angajații de la birourile de parlamentar deschise în teritoriu.
Într-o cercetare publicată la începutul anului, în NISPAcee Journal of Public Administration and Policy, o platformă care găzduiește cercetări despre administrație din Europa Centrală și Est, Catălin Raiu și Ionuț Ciprian Negoiță dezvăluie cum au lucrat, între martie 2014 și 2022, funcționarii publici de la Cancelaria președintelui Senatului cu cei aduși politic de șeful forului.
Astfel, în studiul „Polarizarea birocratică: echilibrarea meritului și a încrederii”, autorii citează unul dintre directorii de la Senat care a povestit că buna colaborare între funcționarii publici și consilierii personali ai înaltului demnitar era o „excepție”.
Studiul mai citează un director potrivit căruia munca la Senat era afectată de relația dintre funcționarii publici și consilierii politici aduși de președintele instituției, odată cu el. Aceștia din urmă ar fi suferit brusc de „o amplificare instantanee a orgoliului și a nivelului de superioritate” afișat.
Autorii studiului nu nominalizează niciun angajat sau demnitar în cercetarea lor, însă arată într-un tabel care au fost perioadele în care cele două tabere, ambele plătite din bani publici, s-au înțeles cel mai bine.
Este vorba despre perioada în care Senatul a fost condus de Anca Dragu – decembrie 2020-noiembrie 2021.
Iar în cele cinci luni cât a condus Senatul, Teodor Meleșcanu s-a înțeles mai bine cu funcționarii publici decât cu cei personali, mai reiese din cercetare.
Unul dintre autori, Cătalin Raiu, este acum lector la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității București.
El spune într-un interviu acordat Europei Libere că marea problemă a restructurării de acum a administrației centrale este că Guvernul nu are pe masă un audit al acestei părți a aparatului de stat.
„E cumva așa un fel de apăsare pentru mine că noi nu avem un instrument în România cu ajutorul căruia să cunoaștem efectiv administrația publică. Adică să avem un loc în care să fie centralizate informații despre administrația publică la modul cap-coadă. Sigur, fiecare instituție știe numărul ei de angajați, performanțele lor cuantificate în interiorul instituției”, reclamă Cătălin Raiu.
Pe de altă parte, în administrația centrală, unde în 2024 numărul posturilor de conducere s-ar fi redus cu o tremie, spune lectorul universitar, salarizarea nu ține cont de piață.
„Sunt zone în administrația publică centrală care sunt plătite sub prețul pieței, motiv pentru care nu ai specialiști buni acolo, de exemplu pe Juridic și IT.”
„Pentru că un IT-ist bun la privat, debutant, câștigă de la șase mii de lei net, pe lună, iar un debutant în administrația publică pe IT primește trei mii și un pic. Și atunci, nimeni nu se înrolează în administrația publică pentru banii ăștia, ci preferă să lucreze la privat sau chiar pe proiecte. Și pierzi competiția atunci ca administrație publică cu sectorul privat, pentru că nu reușești să atragi resurse umane de calitate”, explică Raiu.
Europa Liberă l-a contactat pe președintele Agennției Naționale a Funcționarilor Publici, Vasile-Felix Cozma, pentru a-i cere opinia despre restructurarea administrației centrale însă acesta nu a fost disponibil.
Are România angajați prea mulți sau prea puțini?
Într-o analiză publicată pe platforma pe blogul „1848 Comunitatea Liberală”, fostul deputat USR Alin Apostol scrie că „România este puțin sub media UE la numărul de bugetari raportat la mia de locuitori.”
Sunt aproximativ 70 de bugetari la mia de locuitori.
România depășește însă ca număr de bugetari / locuitori state precum Spania, Germania, Italia și Olanda, dar este în urma Franței și Poloniei, mai susține Alin Apostol.
El crede că este nevoie de o reformă administrativă și propune:
1. Reorganizare teritorială: Reducerea redundanțelor administrative prin comasarea unităților administrative;
2. Reducerea numărului de instituții publice: România are 14.000 de instituții, comparativ cu 12.000 în Italia;
3. Evaluarea angajaților din administrație: Identificarea acelor angajați ale căror atribuții conform fișei postului sunt insuficiente pentru a justifica o normă întreagă de lucru sau a celor ale căror competențe profesionale nu sunt relevante pentru postul public, dar care au fost numiți politic.
Autorul mai arată în aceeași analiză cum stau Educația, Sănătatea și Apărarea cu resursele umane.
- 1. Educație
- „România se confruntă cu un deficit semnificativ de cadre didactice, în special în educația timpurie și cea universitară.”
- Date relevante:
- Numărul de elevi per cadru didactic: Locul 4 în UE, cu 14,1 elevi/cadru didactic (media UE este 12).
- Deficit estimat: Aproximativ 100.000 cadre didactice.
- 2. Sănătate
- „Deficitul de personal medical este critic, iar tendințele demografice vor agrava situația în viitor.”
- Medici: ~300/100.000 locuitori (media UE: 450)
- Deficit personal estimat: Aproximativ 50.000 cadre sanitare.
- 3. Ordine publică
- Polițiști: 260/100.000 locuitori (liderii UE au peste 550/100.000 locuitori).
Administrația locală, jumătate din cea centrală
Statisticile Ministerului de Finanțe arată că, spre deosebire de administrația centrală – care în decembrie 2024, avea angajate peste 838.000 de persoane – cea locală era de aproape două ori mai mică.
Președintele executiv al Sindicatului Național „Solidaritatea Comunelor și Orașelor din România” (SCOR), Ștefan Sbiera, spune că în multe din cele peste trei mii de comune și orașe din România este criză de personal, mai ales de angajați care să fie pregătiți cu noutățile introduse de guvern.
Liderul sindical dă exemplul specialiștilor de stare civilă.
„Acum, tocmai ce s-a implementat un sistem informatic pentru datele de stare civilă, nașteri decese și e nevoie de personal pregătit”, spune reprezentantul sindicatelor din primăriile din orașe și sate.
Tot el explică: „Din cei 467.000 de angajați din administrația locală, 62.000 sunt doar asistenții personali ai celor cu dizabilități doar sunt la nivelul comunelor”.
Ștefan Sbiera mai spune că alte 1,2 mii sunt muncitori contractați pentru diferite lucrări.
Liderul sindical se plânge că angajații din administrația locală au rămas cu salariile la nivelul anului 2020, cu o medie de puțin peste 3.000 de lei net, pe lună.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
