România a fost retrogradată miercuri, pe 18 decembrie, de agenția Fitch de la ratingul de țară BBB- stabil la BBB- negativ, ceea ce înseamnă că, la următoarea evaluare, ratingul e posibil să scadă din nou.
Nu este prima oară când se întâmplă acest lucru în cei 28 de ani de când agenția evaluează România, dar este un semnal prost dat investitorilor.
Pe de altă parte, cel mai mare rating atins de România a fost în 2006: BBB.
În acel an, România era angajată pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană (UE) - lucru care s-a și întâmplat la 1 ianuarie 2007 - iar din acest motiv guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu avusese o listă lungă de măsuri de implementat.
Guvernul promovase politici fiscale prudente pentru a menține deficitul bugetar sub control și, în 2005, fusese introdusă cota unică de impozitare. Justiția avusese parte de reforme importante - legile privind statul magistraților, organizarea judiciară.
Instrumentul de luptă anticorupție creat de guvernul Năstase în 2002 fusese transformat din Parchetul Anticorupție în Direcția Națională Anticorupție, cu doi ani înainte de aderarea la UE.
Iar aceste reforme erau atent monitorizate de Uniunea Europeană prin Mecanismul de Verificare și Control (MCV), de care România a scăpat abia după 16 ani.
Toate aceste eforturi au avut efecte și în ratingul de țară al României.
Prin urmare, în august 2006, România a atins cel mai bun rating de țară din istorie, mai bine zis din ultimii 28 de ani de când țara este evaluată de agenție. Ratingul a fost îmbunătățit de la BBB- la BBB, indicând un progres economic continuu.
În decembrie 2024, după alegerile prezidențiale anulate și cu un deficit bugetar mare și în continuă creștere, Fitch a revizuit ratingul de țară al României, de la risc moderat stabil la negativ.
Acest lucru sugerează că o retrogradare a riscului de țară - la risc major - este posibilă dacă eforturile de consolidare fiscală nu sunt implementate eficient.
Ce este ratingul de țară și de ce e important
Ratingul de țară este este o evaluare independentă a bonității, adică a capacității de plată și de credite unei țări sau a unei entități.
Aceste evaluări pot oferi investitorilor informații despre nivelul de risc asociat cu investiția în datoria unei anumite țări (achiziția de titluri de stat emise pe piețe externe), inclusiv orice risc politic.
Un rating de țară bun este de obicei esențial pentru țările în curs de dezvoltare care doresc acces pe piețele internaționale de obligațiuni și pentru atragerea de investitori străini.
Ratingul de țară reprezintă probabilitatea ca un guvern să nu poată (sau să nu dorească) să-și onoreze obligațiile de datorie în viitor.
La cererea unei țări, o agenție de rating de credit va evalua mediul său economic și politic pentru a-i atribui un rating.
Sunt trei mari agenții de rating care, în acest moment, contează la nivel mondial:
Standard & Poor's (S&P) - Fondată în 1860, este una dintre cele mai vechi și respectate agenții de rating. Sistemul său include categorii de la AAA (cel mai bun) până la D (faliment).
Moody's Investors Service - Fondată în 1909, este renumită pentru evaluările sale detaliate de credit și analizele economice. Sistemul său de rating variază de la Aaa (cel mai bun) la C (cel mai slab).
Fitch Ratings - Fondată în 1914, este recunoscută pentru evaluarea piețelor emergente și a datoriilor suverane. Sistemul său de rating se aliniază cu cel al S&P, de la AAA la D.
„Riscul este foarte mare să ajungem în situația Greciei”
Dincolo de ratinguri și perspective, specialiștii în economie sunt îngrijorați.
Revizuirea ratingului de țară al României a venit chiar mai târziu decât ar fi trebuit, dacă sunt luate în calcul situația țării, dobânzile la care a ajuns statul să se împrumute, precum și influența directă a evenimentelor politice din ultimele trei luni, crede profesorul de economie Bogdan Glăvan.
„În august (când a fost o altă evaluare Fitch, n. red.) vorbeam de deficit bugetar de 7-7,5%. Acum e aproape 9%. Plus ce s-a întâmplat la alegeri”, explică Bogdan Glăvan pentru Europa Liberă.
„De doi ani de zile le explic periodic copiilor mei, familiei, clienților și celor care mă urmaresc pe rețelele sociale că România are traiectoria economică a Greciei din 2010”, susține economistul Radu Georgescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Și nu deficitul bugetar e argumentul economistului. „Dacă am exclude toate investițiile statului, adică statul nu ar mai construi nimic, România tot ar cheltui lunar 15% mai mult decat taxele incasate. La acest indicator trebuie sa ne uităm”.
„Ne împrumutăm pentru a plăti chiria sau rata la bancă. Cele 250 miliarde euro (datoria publică, nr. red) s-au dus 90% în salarii și pensii. Adică în consum. Nici măcar nu am consumat produse făcute în România. România are un deficit comercial record, cel mai mare din UE”, spune Radu Georgescu.
Iar viitorul nu sună deloc bine. Reformele care ar trebui aplicate rapid pentru stabilizarea economică nu vor fi luate în contextul actual, spune economistul Bogdan Glăvan: „România trebuie să ia niște măsuri, să facă niște reforme”.
El vede însă o mare problemă: „Ca reformele să se întâmple, trebuie să existe sprijin popular și susținere în Parlament”.
„Or, în urma alegerilor, acest sprijin nu există. O treime din Parlament nu are nicio treabă cu instituțiile europene și cu mersul sănătos al țării”, spune Bogdan Glăvan.
Și nu deficitul bugetar e cea mai mare problemă în acest moment, crede Bogdan Glăvan, deoarece acest indicator nu e o noutate pe masa politicienilor.
El afirmă că anularea alegerilor prezidențiale schimbă complet perspectiva. Niciun partid nu-și va asuma reforme dure în perspectiva unor noi alegeri de teamă că pierde susținere publică.
„Această anulare a alegerilor prezidențiale a băgat România într-un colț din care, cum o dă, tot prost iese. Nu are decât niște mișcări forțate, ca la șah, pe care poate să le facă. Și nicio mișcare proastă nu e bună.”
„Fie ia niște măsuri cum a luat Băsescu în 2010 – și asta va distruge efectiv credibilitatea și va fi toxică pentru democrație, fie nu face nimic încă trei luni, încă șase luni până la alegerile prezidențiale, ceea ce e iarăși o mișcare toxică”, explică Bogdan Glăvan.
România nu are cum să-și atingă matematic ținta de deficit asumată de Guvern pentru următorii ani, în condițiile în care ratele la împrumuturile externe și dobânzile vor atinge 3-3,5% din PIB, completează el.
„România ar trebui să treacă pe excedent cu toate sectoarele publice.
Iar asta este imposibil, pentru că tot sectorul public din România este pe deficit”, spune el.
Economistul Radu Georgescu crede că România va intra într-o perioadă de „sevraj economic”.
„România va intra oficial în sevraj când se va anunța reducerea numărului de bugetari. Sau când salariile și pensiile vor fi înghețate. Din acel moment consumul o va lua puternic la vale. Probabil acest mesaj va fi după alegerile prezidențiale”, scrie e el pe pagina de Facebook.
Iar riscul pentru România este mai mare decât o indică cele trei litere din evaluarea Fitch, la care se adaugă semnul minus și o perspectivă negativă. Și Bogdan Glăvan se gândește la experiența Greciei, privind la viitorul României.
„Riscul este foarte mare să ajungem în situația Greciei (care s-a confruntat cu o criză a datoriei suverane în urma crizei financiare din 2007-2008, n.r.). Deci este foarte probabil acest lucru să se întâmple, în momentul în care suportul extern va dispărea. Acest influx de valută reprezintă o plasă de siguranță. Când se va încheia PNRR-ul, acela va fi un punct clar de inflexiune”, conchide economistul.
Sistemul de rating al agenției Fitch
Sistemul de rating al agenției Fitch Ratings este utilizat pentru a evalua solvabilitatea și riscul de credit al țărilor, companiilor sau instrumentelor financiare și oferă investitorilor o imagine clară asupra riscurilor asociate cu diverse investiții.
Ratingurile sunt împărțite în mai multe categorii și reflectă capacitatea entității de a-și îndeplini obligațiile financiare.
Categoriile principale de rating Fitch:
1. Investment Grade (Grad investițional)
Aceste ratinguri indică un risc de credit scăzut și o capacitate solidă de a rambursa datoriile.
- AAA: Cea mai mare capacitate de a-și respecta obligațiile financiare (risc minim).
- AA+ / AA / AA-: Capacitate foarte mare, dar puțin mai expusă la riscuri economice sau financiare.
- A+ / A / A-: Capacitate mare, dar există o vulnerabilitate moderată în condiții economice nefavorabile.
- BBB+ / BBB / BBB-: Capacitate adecvată de rambursare, însă cu risc mai mare în cazul unor schimbări economice nefavorabile.
2. Speculative Grade (Grad speculativ)
Aceste ratinguri indică un risc de credit crescut.
- BB+ / BB / BB-: Risc moderat, însă există vulnerabilități semnificative la schimbările economice.
- B+ / B / B-: Capacitate momentan adecvată de rambursare, dar cu risc major în condiții economice nefavorabile.
- CCC+ / CCC / CCC-: Risc de credit substanțial, iar rambursarea depinde de condiții favorabile.
- CC: Risc foarte ridicat; posibilitate semnificativă de neplată.
- C: În prag de faliment; rambursările pot avea loc doar parțial.
3. Default (Faliment)
Aceste ratinguri indică incapacitatea de a-și respecta obligațiile financiare.
- RD (Restricted Default): O parte dintre obligații nu au fost plătite, dar entitatea continuă să funcționeze.
- D: Faliment complet; obligațiile financiare nu sunt plătite.
Perspective și Schimbări
Fitch Ratings atribuie și o perspectivă a ratingului pentru a indica evoluția potențială a acestuia în timp:
- Perspectiva (Outlook): Fitch atribuie și o perspectivă fiecărui rating – pozitivă, stabilă sau negativă – indicând cum ar putea evolua ratingul în viitor.
- Rating Watch: Indică faptul că ratingul este sub supraveghere pentru posibile modificări pe termen scurt.
Cum a evoluat ratingul Fitch al României
În ultimii 28 de ani, ratingul de credit Fitch al României a variat între 'B-' și 'BBB', reflectând perioade de volatilitate sau de revigorare economică.
Ratingul actual 'BBB-', cu perspectivă negativă, indică un risc de credit moderat, dar evoluțiile recente sugerează provocări potențiale în viitor.
Prima evaluare făcută de Fitch România, în martie 1996, indica un risc moderat, cu vulnerabilități date de schimbările din mediul economic. În următorii ani, până în 2002, România a fost cotată cu B sau B-, adică risc major, iar în 2002, în octombrie, în timpul guvernului PSD Adrian Năsatse, ajunge la B+ dar rămâne în zona de risc major.
În 2004, în noiembrie, tot în timpul Guvernului Năstase, România e pentru prima oară BBB-(risc scăzut), ca doi ani mai târziu, în guvernarea PNL Călin Popescu Tăriceanu, să atingă cel mai bun rating din istorie, BBB.
BBB- a mai obținut mai apoi România în 2011, 2020, 2023.
- 6 martie 1996: (BB-) - Fitch indica un risc moderat, cu vulnerabilități date de schimbările din mediul economic.
- 23 decembrie 1998: (B) - Fitch retrogradează ratingul de țară la risc major.
- 24 martie 1999: (B-) - Fitch retrogradează din nou ratingul de țară, la risc major.
- 16 noiembrie 2000: (B) - Fitch îmbunătățește puțin ratingul de țară.
- 14 iunie 2002: (B+) - Ratingul de țară Fitch mai urcă o treaptă, dar rămâne la risc major.
- 30 octombrie 2002: (BB-) - România este evaluată din nou cu risc moderat.
- 18 decembrie 2003: (BB) - Ratingul de țară crește din nou, dar rămâne în zona de risc moderat.
- 17 noiembrie 2004: (BBB-) - Pentru prima oară de când România a fost evaluată de Fitch, ratingul ajunge la risc scăzut, cu capacitate adecvată de rambursare.
- 31 august 2006: (BBB) - România atinge cel mai bun rating Fitch din istorie.
- 31 ianuarie 2008: (BBB-) - Pe fondul crizei economice, ratingul de țară este revizuit cu treaptă mai jos.
- 10 noiembrie 2008: (BB+) - România intră din nou în zona de risc de țară moderat.
- 4 iunie 2011: (BBB-) - Fitch îmbunătățește ratingul de țară, care intră din nou în zona de risc scăzut.
- 17 aprilie 2020: (BBB-) cu perspectivă negativă - Fitch menține ratingul de țară, dar revizuiește perspectiva din stabilă în negativă, adică poate scădea oricând.
- 24 martie 2023: (BBB-) stabil - Fitch menține ratingul de risc de țară moderat dar cu perspectivă stabilă.
- 17 decembrie 2024: (BBB-) cu perspectivă negativă - Fitch menține ratingul de țară, dar revizuiește perspectiva din stabilă în negativă, adică poate scădea oricând.
- Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
