Iarna se apropie, forțele rusești avansează, iar sprijinul din partea SUA, cel mai puternic susținător al Kievului de până acum este incert, în timp ce Statele Unite se îndreaptă spre alegeri prezidențiale în mai puțin de o lună.
Ucraina luptă pentru supraviețuirea și suveranitatea sa , așa că orice zi, săptămână sau lună este crucială pentru soarta țării.
Dar o confluență de factori face ca aceasta să fie o perioadă de criză majoră: Ucraina se confruntă cu presiuni pe mai multe fronturi, nu în ultimul rând pe linia reală a frontului, care traversează țara de la nord-est la sud.
Trupele Moscovei au avansat în regiunea de est cunoscută sub numele de Donbas, unde au preluat controlul asupra orașului-cheie Vuhledar.
Cu iarna pe drum, atacurile necruțătoare ale Rusiei au redus substanțial capacitatea de generare a energiei pentru Ucraina, amenințând cu o criză energetică.
Săptămâna aceasta, chiar și vremea din cealaltă parte de glob pare să fi funcționat împotriva Kievului: președintele american Joe Biden a anulat o călătorie în Germania, în timp ce un uragan a lovit Florida, determinând anularea unei întâlniri la nivel înalt din 12 octombrie a furnizorilor occidentali de arme.
Întâlnirea trebuia să fie o puternică demonstrație de sprijin pentru Ucraina.
Nu a fost stabilită o nouă dată pentru reuniunea Grupului de Contact pentru Apărare a Ucrainei, care urma să fie prima la nivel de șefi de stat.
Ultima întâlnire Biden-Zelenski, ratată din cauza uraganului Milton
Probabil că ar fi fost ultima întâlnire față în față dintre Biden și Zelenski înainte de alegerile din SUA din 5 noiembrie, al căror rezultat ar putea avea un impact major asupra cursului războiului care a izbucnit după ce Rusia a invadat Ucraina total, nedeclarat și neprovocat pe 24 februarie 2022.
Cu planurile pentru o întâlnire incertă a Grupului de Contact, Zelenski călătorește prin Europa și își prezintă „planul de victorie” pentru război în discuții cu liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și altor țări.
Președintele ceh Petr Pavel: „Cel mai probabil rezultatul războiului va fi că o parte a teritoriului ucrainean va fi sub ocupație rusă, temporar”.
Într-o vizită în SUA luna trecută, el a prezentat planul lui Biden, precum și candidaților rivali la președinție: fostul președinte republican Donald Trump și vicepreședintele democrat Kamala Harris.
Răspunsul a fost copleșitor, iar Zelenski s-a întors acasă fără unul dintre cele mai importante lucruri pe care le vrea Kievul: permisiunea de a folosi rachete furnizate de SUA pentru a lovi ținte militare în interiorul Rusiei.
Alegerile din SUA
Cursa strânsă pentru Casa Albă se adaugă la incertitudinea cu privire la șansele de a obține această permisiune, precum și cu privire la livrările de arme ale SUA și politica SUA față de Kiev și război.
O victorie a lui Harris este văzută ca una de natură să aducă continuitate, dar nu este clar nici cât de departe, nici cât de repede va merge pentru a sprijini Ucraina.
Trump a spus în repetate rânduri că va pune capăt războiului foarte repede, ceea ce sporește temerea în Ucraina că Kievul ar putea fi împins să facă concesii majore Rusiei.
Pe câmpul de luptă, între timp, câștigurile Rusiei au avut un cost masiv în viețile soldaților și a echipamentelor sale militare, iar analiștii spun că ambele țări se luptă să aducă mai mulți soldați pe front.
Dar, în afară de o incursiune surpriză în regiunea Kursk din Rusia, Ucraina a înregistrat puține câștiguri proprii de când a recucerit zone mari de teritoriu în est și sud în 2022.
Toate acestea arată, atât pentru Ucraina cât și pentru susținătorii săi din străinătate, că obiectivul Kievului de a-și recâștiga întreg teritoriul de la un invadator care ocupă aproximativ o cincime din țară este imposibil în circumstanțele actuale.
Acest calcul contribuie la creșterea presiunii asupra lui Zelenski de a renunța pentru moment la obiectivul integrității teritoriale și de a lua în considerare căutarea unui aranjament care să oprească luptele și să pună în aplicare garanții de securitate din partea Occidentului, dar să lase o parte din țară în mâinile Rusiei.
Unele sugestii despre o astfel de schimbare a obiectivelor au venit chiar de la figuri importante de pe scena publică internațională, care au fost printre cei mai vocali susținători ai Kievului.
Foștii susținători îndeamnă la concesii teritoriale „temporare”
„Finlanda a purtat un război curajos împotriva Uniunii Sovietice în ’39. Au impus Armatei Roșii costuri mult mai mari decât se aștepta”, a declarat Jens Stoltenberg, până în această lună secretar general al NATO, pentru Financial Times.
„Războiul s-a încheiat după ce ei au renunțat la 10% din teritoriu. Dar au obținut o graniță sigură”.
Președintele ceh Petr Pavel a declarat pentru The New York Times la sfârșitul lunii septembrie că Ucraina va trebui să fie „realistă” și că „cel mai probabil rezultatul războiului va fi că o parte a teritoriului ucrainean va fi sub ocupație rusă, temporar”.
El a adăugat că această situație temporară ar putea dura ani de zile.
Comentariile i-au înfuriat pe ucraineni, pentru că majoritatea cetățenilor se opun acordării oricăror concesii teritoriale făcute Rusiei.
Dar, pe măsură ce războiul persistă, numărul ucrainenilor dispuși să cedeze teritoriu de dragul păcii și independenței a crescut: de la 10% sau mai puțin până în mai 2023, la 32% în mai 2024, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS).
Sondajele recente mențin aproape aceleași valori, a declarat Anton Hrușețkîi, directorul executiv al KIIS, pentru RFE/RL.
Ucrainenii „sunt gata să amâne o mai mare certitudine în chestiunea teritorială”, a spus el, dar numai dacă primesc garanții privind securitatea țării.
„Problema principală este care va fi formatul pentru asigurarea securității Ucrainei în viitor, cum va arăta acesta”, spune analistul.
„Pentru că dacă nu există nicio garanție cu privire la modul în care Ucraina se poate apăra în viitor, ca membru NATO sau în alt mod, ucrainenii se vor opune oricăror acorduri”.
Oficial vestic: Aderarea la [NATO] este singurul joc sigur, toată lumea știe asta. Nimeni nu o va spune cu voce tare, dar este singura strategie de pe masă
Zelenski, conștient în mod clar de dorințele uneori concurente ale cetățenilor Ucrainei și ale susținătorilor săi din străinătate, ca să nu mai vorbim de atacul continuu al Rusiei, pare să meargă înainte când vine vorba de problemele negocierilor de pace și control teritorial.
Într-un articol din 1 octombrie sub titlul „Ucraina se confruntă cu cea mai întunecată oră”, Financial Times a citat un înalt oficial vestic fără nume care a spus: „Aderarea la [NATO] este singurul joc sigur, toată lumea știe asta. Nimeni nu o va spune cu voce tare, dar este singura strategie de pe masă."
Zelenski a spus că orice „tocmire” pe seama suveranității țării sau a cedărilor de teritorii este inacceptabilă.
Acesta este în concordanță cu scopul pe care și l-a propus în mod repetat și pe care James Nixey, șeful Programului Rusia și Eurasia la Chatham House, l-a descris pentru RFE/RL ca „obiectivul maximalist, tot ce-ți dorești-de-Crăciun”, adică retragerea forțelor rusești din toată Ucraina, inclusiv din Crimeea, pe care rușii au ocupat-o în 2014.
În același timp, însă, Zelenski prezintă „planul de victorie” ca un plan care va aduce Rusia la masa negocierilor.
El și administrația sa „nu vorbesc despre concesii de teritoriu sau ceva de genul acesta în planul lor de victorie”, a declarat Olga Onuch, profesor de politică comparată și ucraineană la Universitatea din Manchester, pentru RFE/RL.
„Ei vorbesc despre: „Dă-ne instrumentele de care avem nevoie pentru a ne pune într-o situație mai bună pentru a ajunge la punctul unei negocieri când va trebui să se întâmple.”
„Într-adevăr, ce se discută la Washington și în alte părți nu este ceea ce unii numesc că ar fi un acord «pământ pentru pace», ci mai degrabă un aranjament în care Ucrainei ar putea primi aranjamente de securitate durabile, inclusiv o posibilă integrare în NATO și UE, chiar înainte de a recâștiga controlul deplin asupra teritoriului său”, a scris Sam Greene, profesor la Institutul Regelui Rusia, pe 6 septembrie.
„Dar mai mult decât adevărul, ceea ce contează este modul în care este văzută povestea, iar acest lucru a contribuit la creșterea anxietății ucrainene că Occidentul se pregătește să o abandoneze unei Rusii din ce în ce mai beligerantă, în ciuda (sau poate tocmai din cauza) faptului că Rusia devine și mai beligerantă”, a scris Greene într-o postare pe blog.
Acest comentariu atinge un subiect căruia i se acordă uneori puțină atenție în discuțiile din afara Ucrainei cu privire la posibilitatea unui acord de încetare a focului sau de pace: când și dacă va fi vreodată Moscova pregătită pentru discuții, în ce condiții și dacă ar fi dispusă să renunțe la ale sale, care includ printre altele recunoașterea suveranității sale asupra celor cinci regiuni ucrainene despre care susține fără temei că aparțin Rusiei.
Un articol din 3 octombrie a publicației rusești Poyasnitelnaya Zapiska, care citează mai multe surse la nivel înalt apropiate de președintele Vladimir Putin și persoane familiarizate cu „procesele de negocieri” dintre Rusia și Ucraina, părea să indice că Kremlinul vrea să prezinte o linie dură asupra Ucrainei.
După ce Ucraina a trimis trupe în regiunea Kursk, „Kremlinul a ajuns la o concluzie: vom distruge statul Ucrainei”, scrie publicația citând ceea ce ar fi o cunoștință a lui Putin.
Sursa a adăugat că nu există perspective pentru negocieri de pace în acest moment.
(Aleksander Palikot a contribuit la acest articol de la Kiev)
