„Un lucru e clar despre alegerile din acest weekend: georgienii au votat pentru pace și prosperitate în alegeri libere și democratice”, a transmis Orban, de la Tbilisi.
Orban a fost primul lider care a felicitat partidul aflat la putere de la Tbilisi pentru „victoria copleșitoare”, încă de dinainte ca rezultatele alegerilor să fie cunoscute.
„Oamenii știu ce e mai bine pentru țara lor și și-au făcut vocea auzită astăzi”, a scris Orban pe X, fostul Twitter, înaintea anunțului vreunei numărători preliminare.
El a mai spus că Georgia este un stat „conservator, creștin și pro-european”.
Singura altă țară care susține aceste rezultate ale alegerilor din Georgia este Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu a fost nici o interferență. Acuzațiile sunt complet lipsite de substanță”.
Peskov a sugerat, apoi, că încercările de a influența alegerile „au existat, dar n-au venit din partea Rusiei”.
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate și fost președinte și prim-ministru al Rusiei, a cerut ca „președinta-marionetă” a Georgiei, Salome Zurabișvili, să fie arestată.
Simultan cu vizita lui Orban, au început și proteste masive față de rezultatul anunțat de Visul Georgian, la îndemnul președintei Salome Zurabișvili. Împreună cu liderii opoziției, ea a vorbit în fața mulțimii.
„Astăzi, așa pașnici cum sunteți voi aici, vom apăra ce ne aparține - vocea voastră protejată prin dreptul constituțional. Acesta nu este momentul pentru pesimism. Este momentul de a ne apăra voturile cu calm și cu determinare”, a spus Zurabișvili.
Manifestanții au cântat imnul național și au proiectat mesaje precum „furt” sau „suntem încă aici” pe fațada parlamentului.
Premierul maghiar a fost cazat la un hotel de pe bulevardul Rustaveli, la câțiva metri de parlament, astfel că protestatarii au trecut și prin fața ferestrei sale. Când Orban a trecut prin dreptul publicului, oamenii l-au huiduit pe liderul maghiar.
Vizita lui Orban se desfășoară la invitația premierului de la Tbilisi, Irakli Kobahidze, potrivit The Guardian.
Orban nu a vizitat Georgia singur, ci împreună cu ministrul său de Externe - Peter Szijjarto, cel de Finanțe - Mihaly Varga, și ministrul Economiei Naționale - Marton Nagy. Un lucru care sugerează un potențial parteneriat economic între cele două țări.
„Suntem aici să susținem eforturile de integrare europeană ale Georgiei și să întărim relațiile bilaterale”, a precizat liderul de la Budapesta.
În ciuda insistenței unui diplomat maghiar că Orban nu încearcă să reprezinte pe altcineva decât propria țară, reacțiile oficialilor UE au fost, la fel ca în ultimele luni, negative.
Reprezentantul politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că „orice zice domnul Orban în vizita sa din Georgia, el nu reprezintă Uniunea Europeană”.
Întâiul diplomat al UE a adăugat că liderul statului care se află la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene nu are nici o autoritate asupra politicii externe a UE.
Miniștrii din 13 țări UE au semnat o declarație comună, pe care o încheie cu mesajul: „Criticăm vizita prematură a premierului Orban în Georgia. El nu vorbește în numele UE.”
Vizita lui Orban la Tbilisi, în solidaritate cu partidul la guvernare, va crea cu siguranță tensiuni la summitul liderilor europeni, care va avea loc pe 7 noiembrie la Budapesta.
Frauda alegerilor din Georgia, remarcată de observatorii internaționali
Partidul aflat la putere, Visul Georgian, spune că a câștigat alegerile, însă au fost remarcate sute de nereguli și cazuri de fraudă electorală.
Pe Twitter circulă videoclipuri în care pot fi văzuți oameni care îndeasă zeci de buletine de vot în urne, oameni care țin în mână bani în jurul secțiilor de vot, pesemne mită electorală, și voturi exprimate în numele altor oameni.
Observatorii internaționali și jurnaliștii care au urmărit votul au fost intimidați și, în unele cazuri, bătuți. Printre jurnaliștii intimidați sunt și colegii noștri de la biroul georgian al Europei Libere, Tavisupleba.
Delegația de observatori din partea Consiliului Europei a observat „cazuri de cumpărare a voturilor și de dublă votare atât înaintea cât și în timpul alegerilor, mai ales în zonele rurale”.
Europarlamentarul Antonio Lopez, care a reprezentat delegația de observatori a Parlamentului European, a transmis că „au fost semne ale eforturilor de a submina și manipula rezultatele”, inclusiv prin abuzarea banilor și resurselor publice de către și în beneficiul Visului Georgian.
Toate indiciile arată clar o schemă „sofisticată, răspândită și bine orchestrată”, a punctat europarlamentarul, iar oficialii europeni cer o anchetă asupra neregulilor din votul de sâmbătă.
Europarlamentarii implicați în relațiile cu Georgia transmit, la rândul lor, că speră ca „rezultatul alegerilor să fie pașnic și democratic și că se vor lua imediat pași pentru readucerea Georgiei pe calea UE, împlinind aspirațiile georgienilor”.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, îndeamnă la „dialog constructiv” și spune că, în noiembrie, liderii europeni vor dezbate următorii pași în relația cu guvernul de la Tbilisi.
Președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat că nu va recunoaște victoria partidului Visul Georgian.
Solidaritate internațională cu parcursul european al Georgiei
Guvernul Suediei a decis să oprească toată cooperarea bilaterală cu autoritățile georgiene pe tema dezvoltării, a anunțat ambasadoarea Suediei la Tbilisi, Anna Lyberg. În schimb, guvernul de la Stockholm a direcționat 25 de milioane de coroane (2,17 milioane de euro) către organizațiile non-guvernamentale din Georgia.
Treisprezece țări din UE au semnat o declarație comună, în care transmit că „încălcările integrității electorale sunt incompatibile cu standardele așteptate de la un candidat la UE. Acestea sunt o trădare a asirațiilor europene legitime ale poporului georgian”.
În aceeași declarație, miniștrii au criticat „vizita prematură a premierului Orban în Georgia”. România nu se numără printre semnatarii declarației.
Unele din cele mai puternice declarații de solidaritate cu georgienii au venit din partea statelor post-socialiste și a celor de la granița cu Rusia.
Președinta Maia Sandu, care la finalul acestei săptămâni se va confrunta la urne cu socialistul Alexandr Stoianoglo, transmite că „Moldova este alături de georgienii care luptă pentru libertate, democrație și un viitor european”.
Ministrul de Externe al Poloniei, Radek Sikorski, a transmis că „povara protejării Europei de Rusia nu poate fi cărată doar de statele de la granița cu Rusia”. La rândul său, ministra de Externe a Finlandei, Elina Valtonen, a amintit că „democrațiile se bazează pe alegeri libere”.
Președintele Estoniei, Alar Karis, și-a exprimat și el susținerea pentru „visul european al poporului georgian” și amintește că „democrația prosperă în baza încrederii. Fiecare vot contează și fiecare voce contează”.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a transmis un mesaj cât se poate de clar: „Poporul georgian are un vis european și nimeni nu are dreptul de a fura acest vis prin intimidare și manipulare”.
Ministerul de Externe al Cehiei, remarcând incidentele din secțiile de vot, susține că „autoritățile georgiene ar trebui să onoreze valorile democratice și să întoarcă acțiunile care amenință direcția europeană a Georgiei”.
Din partea Statelor Unite, secretarul de stat Antony Blinken a declarat că țara sa „condamnă toate contravențiile normelor internaționale și se alătură apelului observatorilor internaționali și locali pentru o anchetă” asupra cazurilor de fraudă semnalate.
Fostul premier britanic Boris Johnson a spus că „imaginea din Georgia e clară - alegerile de ieri au fost furate de guvernul-marionetă al lui Putin din Tbilisi”.
Guvernul Canadei, în coordonare cu partenerii din G7, a spus are de gând să reevalueze relația bilaterală cu Georgia.
Liderilor UE le e rușine cu vizitele lui Orban
Ungaria a preluat, la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului UE. Acest lucru presupune că țara poate dicta prioritățile politice din anumite domenii, precum alegerea unor politici la care ține mai mult, dar și că se face responsabilă de medierea negocierilor dintre statele membre pe subiectele de pe agendă.
Dinainte să preia această funcție, Budapesta era supusă procedurii Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene, adică i se suspendaseră o parte din drepturile de stat membru ca pedeapsă pentru încălcarea valorilor și legilor la care s-a angajat prin aderarea la UE.
În prima săptămână de la preluarea președinției Consiliului, Orban a vizitat Moscova, Beijingul și Baku.
El a dat mâna cu liderii autoritari din cele trei state și a discutat cu Vladimir Putin despre viziunea rusească pentru pacea în Ucraina, cu Xi Jinping despre planul chinez pentru pacea în Ucraina, cu Ilham Aliyev despre recunoașterea Ciprului de Nord - o regiune despre care UE consideră că Turcia o ocupă ilegal de 50 de ani.
Tot în iulie, Orban l-a vizitat și pe Donald Trump la reședința sa de la Mar-a-Lago.
„Voiam să știu unde putem găsi cel mai scurt drum spre pace”, a declarat la acea vreme liderul de la Budapesta. De atunci, și-a apărat „misiunile de pace”, spunând că acestea au fost întreprinse sub „pălăria mea de premier” ungar, considerându-se o voce a păcii pe care nimeni nu vrea să o asculte.
În octombrie, Orban a prezentat agenda maghiară a președinției Consiliului, iar la finalul intervenției sale a fost huiduit de aleșii europeni. Reprezentanții tuturor partidelor, în afară de cei de extremă dreapta, i-au transmis că nu este dorit la Strasbourg.
Toate aceste vizite au folosit emblemele președinției maghiare a Consiliului UE, deși nu au fost autorizate astfel. Motto-ul președinției maghiare a Consiliului este „Make Europe Great Again”, slogan împrumutat din campania lui Donald Trump din 2016.
Autoritățile europene s-au dezis de aceste vizite, iar deși statele europene nu au impus un boicot oficial al președinției maghiare, mulți diplomați aleg să absenteze de la ședințele coordonate de unguri.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
