Racilele sistemului scoase în evidență de premier, inclusiv în discursul din Parlament de marți, nu sunt o noutate, iar Marcel Ciolacu ar trebui să le cunoască foarte bine. PSD este la guvernare alături de PNL de doi ani deja. Nu a avut premierul, dar a deținut ministere-cheie, printre care Finanțele.
De altfel, din cei 33 de ani post-revoluționari, PSD a fost la putere 20 de ani bătuți pe muchie, în diferite formule și alianțe.
Astăzi, se va încheia o etapă din istoria României! Astăzi, se termină cu șmecheria!Premierul Marcel Ciolacu
Premierul Ciolacu pare că descoperă de abia acum disfuncționalitățile majore ale statului, deși chiar în perioada guvernării PSD-PNL unele dintre ele s-au agravat.
Atunci când se revoltă împotriva creșterii numărului bugetarilor, a șefilor și a celor care fac ”simplă prezență la serviciu”, dar primesc „automat sporuri de zeci de mii de lei”, și a celor care „își încasează lună de lună salariul, fără să aibă vreo performanță”, Marcel Ciolacu uită că exact în ultimii ani aceste probleme au prins aripi.
Statul s-a îngrășat în guvernarea PSD-PNL
De pildă, în primele 7 luni ale acestui an s-au făcut peste 4200 de noi angajări la stat, majoritatea în administrația publică locală, potrivit Ministerului Finanțelor.
Angajările au continuat nestingherite, deși sistemul era oricum supraponderal- în total la stat lucrează 1.283.500 de oameni. Cel mai mare număr din istorie.
Peste 792.000 dintre aceștia muncesc în administrația publică centrală, iar restul în cea locală.
Așa cum a arătat Europa Liberă, aproape 370.000 de oameni la nivelul întregii țări lucrează în sistemul de educație, urmează primăriile care adună peste 280.000 de salariați și abia apoi Sănătatea, cu aproape 250.000 de angajați.
Ministerul de Interne și Apărarea sunt următorii trei mari angajatori.
Iar cheltuielile cu salariile depășesc media europeană.
Atunci când premierul Ciolacu vituperează împotriva șefilor din sistemul bugetar și amenință că vor fi tăiate multe posturi, omite să spună că în timpul guvernării PSD-PNL s-a atins un record absolut la numărul secretarilor de stat- 200.
„Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată salba de consilieri, șoferi și secretare. Vor dispărea și un sfert din funcțiile de secretari de stat”.Premierul Marcel Ciolacu
Cei mai mulți sunt la Ministerul Transporturilor, unde ministrul PSD Sorin Grindeanu are NOUĂ secretari de stat.
Transporturile sunt urmate de ministerele Mediului și Fondurilor Europene cu câte ȘAPTE secretari de stat.
Adevărații mari datornici la stat
Premierul Ciolacu, dar și alți lideri PSD au acuzat în repetate rânduri marile companii că nu plătesc taxe în România și că-și „externalizează profiturile”.
Sub acest motiv legea fiscalității propune impozitarea cu 1% a companiilor care au o cifră de afaceri de peste 50.000.000 de euro.
Doar că marile datornice la buget sunt companiile de stat și nu cele private.
- Compania Națională a Huilei - arierate fiscale de 5,2 mld. lei, aflată în insolvență din data de 28.04.2015
- CFR Marfă - datorii fiscale de 2,2 mld. lei
- Complexul Energetic Hunedoara - arierate fiscale de 1,8 mld. lei, aflată în insolvență din data de 14.11.2019
Cele trei companii aflate în topul datornicilor cumulează 9,2 mld. lei arierate fiscale, aproape jumătate din totalul general de 19,8 mld. lei.
Politizarea, brățară de aur
Un alt lucru trecut sub tăcere de premier este că multe dintre funcțiile de conducere din aparatul de stat sunt atribuite pe criterii de clientelism politic și nu de competență.
Sunt lucruri știute de întreaga clasa politică, în special de partidele aflate la putere, ceea ce nu le-a împiedicat să continue practica.
Chiar dacă la formarea coaliției, PSD și PNL se lăudau cu miile de specialiști pe care îi au, în realitate principalele funcții, în special cele din agenții și din consiliile de administrație, au fost împărțite tovărășește și umplute cu oamenii impuși de baronii locali sau de la centru, în funcție de diverse interese de partid.
„Recomandările” umpleau birourile, chiar dacă erau „proști” și „dobitoci” - așa cum spunea fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu (PSD), pus sub urmărire penală de DNA - respectivele persoane erau angajate.
La categoria specialiști intră, de exemplu:
- Fiul lui Dumitru Buzatu, baronul prins luând mită, care ocupa funcția de secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.
- Monica Hunyadi, consultant la Camera Deputaților, proprietara unui salon de coafură și înfrumusețare, numită la La CFR Electrificare.
- Alexandru Stănescu, fratele „baronului” PSD de Olt, Paul Stănescu, numit în conducerea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANDRE).
Sunt doar câteva exemple, care ilustrează politizarea administrației, una care a pătruns în toate zonele.
Numai în sistemul de educație, 60% din posturile de inspector școlari sunt ocupate de membri de partid.
Marea reformă bugetară făcută din vorbe
Spre deosebire de concretețea unor măriri de taxe și impozite cuprinse în proiectul de lege pe care premierul și-a asumat răspunderea, reforma aparatului bugetar este deocamdată una a angajamentelor și promisiunilor.
Guvernul își asumă răspunderea pe măsurile de reducere a risipei bugetare. Nu este corect ca statul român să se lăfăie, cu cheltuieli care cresc de la an la an, rezultatul fiind doar un act administrativ total ineficient și fără legătură cu nevoile reale ale cetățenilor.Premierul Marcel Ciolacu
În realitate, proiectul de lege e departe de a aduce o schimbare de anvergură.
Teoretic, numărul total al posturilor de demnitate publică efectiv ocupate aferente funcţiilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreşedinţi şi a funcţiilor asimilate acestora se va reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%, iar posturile vacante, neocupate, fără personal încadrat, şi funcţia de şef de birou vor fi desfiinţate.
Consiliul Economic și Fiscal (CES) atrage atenția într-un document că măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare sunt „neconvingătoare”.
„Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice”.
