Linkuri accesibilitate

Cum (nu) ar putea ajunge premierul ungar Viktor Orbán să preia conducerea Consiliului European


Premierul ungar Viktor Orbán (stânga) și președintele Consiliului European, Charles Michel (dreapta). Ungaria va prelua de pe 1 iulie președinția rotativă a Consiliului European, iar președintele său permanent, Charles Michel, va candida la europarlamentarele din această vară.
Premierul ungar Viktor Orbán (stânga) și președintele Consiliului European, Charles Michel (dreapta). Ungaria va prelua de pe 1 iulie președinția rotativă a Consiliului European, iar președintele său permanent, Charles Michel, va candida la europarlamentarele din această vară.

​​​​​Bruxelles-ul a început noul an cu anunțul președintelui Consiliului European, Charles Michel, că va candida la alegerile europarlamentare din iunie. Temerea tuturor e că premierul maghiar Viktor Orban ar putea conduce interimar organismul european care ia decizii vitale pentru UE.

UE este cât se poate de preocupată de pozițiile de rang înalt în an electoral, iar anunțul șefului Consiliului European nu face decât să inducă și mai multă competitivitate pentru pozițiile cheie din blocul comunitar.

Anunțul lui Michel ține deja prima pagină a știrilor de la Bruxelles și este posibil să o facă și în lunile următoare. Premierul ungar Viktor Orbán va juca un rol cheie în această ecuație, iar prezența sa în discuție nu face decât să adauge un plus de condiment.

UE caută să ajute în plus Ucraina, preluând astfel locul lăsat liber de SUA, dar încearcă să aibă și o influență mai mare în Orientul Mijlociu. Acestea sunt provocările pe care blocul comunitar le va avea de soluționat în următoarele șase luni.

​În acest context, cea mai mare îngrijorare vine chiar dinspre Viktor Orbán, care va prezida Consiliul European de pe 1 iulie.

Potrivit regulilor UE, dacă nu există un președinte permanent al Consiliului European, țara care deține președinția rotativă de șase luni preia și atribuțiile primului. Iar Ungaria este țara care va deține președinția rotativă în a doua jumătate a anului.

​Însăși ideea de a-l avea pe premierul ungar la șefia Consiliului European este ceva ce-i sperie pe mulți.

Viktor Orbán este implicat în mai multe dispute privind statul de drept cu blocul comunitar.

UE a blocat accesul Ungariei la cea mai mare parte din banii europeni pentru problemele interne privind statul de drept, dar și pentru că acționează ca frână în blocarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei care a invadat Ucraina.

Sursele cu care am vorbit sunt însă cât se poate de liniștite, oferind „scenariului Ungariei” șanse aproape de zero la sută să se întâmple.

​Ce spune calendarul UE

​Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 6-9 iunie în țările din blocul de 27 de state membre.

​Dacă Michel va fi ales, ceea ce este foarte probabil, dată fiind importanța sa în Belgia, unde a fost bine cotat și înainte de cariera sa în UE, el va depune jurământul ca europarlamentar în prima sesiune plenară din 16-19 iulie.

Înainte, va prezida două summituri cruciale postelectorale ale UE la Bruxelles, pe 17 iunie și apoi pe 27-28 iunie.

​La aceste întâlniri, premierii și președinții statelor membre UE se vor întâlni pentru a decide nu doar cine va fi succesorul lui Michel la șefia Consiliului European, ci și cine va fi președintele Comisiei Europene și șeful politicii externe a UE.

Acest trio de poziții ia în considerare tot felul de parametri. ​

Trebuie să existe un echilibru de gen și un echilibru al fidelității politice (în mod normal, de centru-dreapta, de centru-stânga și liberal).

Partidul care obține primul loc la alegerile pentru Parlamentul European este și cel care-l numește pe președintele Comisiei.

Dar trebuie să existe și o bună răspândire geografică, ceea ce înseamnă că pozițiile vor fi distribuite oamenilor din nordul, sudul, vestul și estul UE.

​Acest act de echilibru final este cel mai greu de realizat.

​Ultima oară, în 2019, Charles Michel a fost selectat alături de nemțoaica Ursula von der Leyen și de spaniolul Josep Borrell pentru cele mai înalte funcții din UE: cea de președinte al Consiliului European, de președintă a Comisiei Europene și de șef al diplomației UE.

Principiul răspândirii geografice nu a fost, așadar, aplicat pentru că nicio țară din Est nu a avut desemnat reprezentant în conducerea UE.

De astă dată mai există o poziție pusă în joc după ce secretarul general al NATO Jens Stoltenberg va părăsi funcția octombrie, după un deceniu la cârma organizației militare.

Succesorul său ar trebui să fie ales de summitul NATO de la Washington, din 9-11 iulie.

​Deși pozițiile de top din NATO și UE nu sunt legate oficial, ele fac parte din același puzzle politic, în sensul că există o suprapunere uriașă a apartenenței la ambele organizații și, prin urmare, unii candidați stau cu ochii țință spre ambele tipuri de poziții.

Ceea ce se știe cu siguranță este că nu veți vedea națiunea care va obține o poziție de top în UE să aibă una de același nivel și în NATO.

Ce spune regulamentul?

Selecția primelor trei poziții ale UE se face prin vot cu majoritate calificată – adică 55% din statele membre UE, care cuprind 65% din întreaga populație a UE.

Ceea ce înseamnă că Orban nu poate face parte din acest proces de selecție ca să poată bloca ajutorul financiar acordat recent Ucrainei, cum a făcut până de curând.

El s-a împotrivit ca Von der Leyen să obțină postul în Comisie în urmă cu cinci ani. Fără niciun rezultat.

În mod normal, președintele Consiliului nu-și poate prelua funcția până la sfârșitul anului. Mandatul lui Michel, de exemplu, durează până pe 30 noiembrie.

​Ar putea acest potențial vid între o posibilă selecție în iunie și intrarea în funcție la sfârșitul toamnei să-i creeze lui Orban ocazia de a-și face jocurile?

​Din nou, nu. Noul președinte poate începe mandatul în vară dacă are loc o modificare a regulamentului. Care poate fi schimbat cu o majoritate simplă. Deci, nici aici nu există oportunități de veto.

Cel mult vom avea candidaturi oficiale, cât și neoficiale care vor arunca mănușa în ring mai devreme decât era de așteptat.

​Probabil că Ursula von der Leyen va fi obligată să declare în curând dacă dorește realegerea sa la șefia Comisiei Europene sau dacă ar dori șefia NATO, pentru că organizația respectivă se pare că vrea să aibă pentru prima oară o femeie lider, iar Ursula von der Leyen este admirată peste Atlantic.

​Profilându-se ca un candidat de top pentru blocul liberal, este puțin probabil ca Charles Michel să se mulțumească doar cu o simplă funcție de europarlamentar.

​Ar putea el să-i succedă lui Borrell și să devină noul șef al diplomației europene? ​Sau vom vedea o formație complet diferită în vară? Să nu uităm că puțini au pariat pe Von der Leyen, fost ministru german al apărării, pentru șefia Comisiei în urmă cu cinci ani.

​Așadar, liderii blocului vor trebui să se confrunte cu acest puzzle mai devreme decât se așteaptă și vor exista o mulțime de ego-uri de învins în aceste jocuri de putere.

Mai este timp pentru a face ceea ce oficialii UE au dovedit că știu să facă cel mai bine: să găsească compromisuri sub presiunea timpului.

Singurul dezavantaj este că vor avea prea puțin timp să se concentreze asupra celorlalte probleme presante din jur, cele de ordin geopolitic.

XS
SM
MD
LG