Linkuri accesibilitate

Liderii lumii: Putin se află în spatele morții lui Navalnîi


Priveghi în fața Ambasadei Rusiei la Sofia în urma veștii morții lui Alexei Navalnîi
Priveghi în fața Ambasadei Rusiei la Sofia în urma veștii morții lui Alexei Navalnîi

Toți liderii lumii care au reacționat vineri, 16 februarie, la vestea morții lui Alexei Navalnîi s-au exprimat fără niciun dubiu cu privire la cel care poartă responsabilitatea sfârșitului tragic al liderului opoziției ruse, încarcerat în Siberia: președintele rus Vladimir Putin.

Președintele american Joe Biden a vorbit la Casa Albă despre moartea lui Navalnîi. „Nu sunt atât surprins, cât revoltat de știri”, a spus el.

Biden a vorbit despre Navalnîi și a spus că a rezistat cu curaj violențelor din partea regimului Putin, pentru care a fost încarcerat, otrăvit și, cu toate acestea, nimic nu l-a oprit.

Biden a lăudat curajul lui Navalnîi, despre care a spus că ar fi putut trăi în străinătate în exil, mai ales după ce a fost otrăvit în 2020, dar nu a făcut-o.

El a fost ceea ce Putin nu a fost niciodată: era curajos, dedicat și credea că o Rusie pentru toată lumea este Rusia „pentru care merită să lupți”, a spus Biden.

„Să n-aveți niciun dubiu”, a spus Biden, „Putin este responsabil de moartea lui Navalnîi”.

Uniunea Europeană a transmis că va face tot posibilul pentru a trage Rusia la răspundere și pe președintele acesteia, Vladimir Putin, au declarat într-un comunicat comun președintele UE, Ursula von der Leyen și vicepreședintele, Josep Borrell, după moartea lui Alexei Navalnîi.

„El a fost ucis încet de președintele Putin și de regimul său, care nu se tem de nimic altceva decât de disidența propriului popor. Nu vom precupeți niciun efort pentru a cere socoteală conducerii politice și autorităților ruse.”

Cei doi lideri europeni au cerut Rusiei să clarifice imediat împrejurările în care a murit Alexei Navalnîi și au cerut „eliberarea imediată a tuturor celorlalți prizonieri politici”, potrivit Associated Press.

Navalnîi a fost „ucis brutal de Kremlin”, a declarat președintele leton Edgars Rinkevics pe X, fostul Twitter, după ce departamentul local al Serviciului Federal al Penitenciarelor din regiunea Iamalia-Neneția, din nordul Federeației Ruse a emis o declarație pe 16 februarie în care spunea că Navalnîi a murit.

„Este un fapt și asta ar trebui să știm despre adevărata natură a actualului regim al Rusiei”, a adăugat Rinkevics.

Vicepreședintele SUA Kamala Harris, a spus la Conferința de Securitate de la München că moartea celui mai aprig critic al Kremlinului este „un alt semn al brutalității lui Putin” și că „indiferent ce poveste spun ei - să fim înțeleși - Rusia este responsabilă”.

Mass-media rusă controlată de stat a citat, de asemenea, declarația autorității penitenciare care spune că Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit.

Dar nu a existat nicio confirmare imediată a morții lui Navalnîi din partea echipei sale și nici a soției sale care a vorbit la conferința de la München.

Conform legislației ruse, familia trebuie anunțată în 24 de ore dacă un deținut moare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a fost la Berlin, a spus că lui Putin „nu-i pasă” cine moare și vrea doar să păstreze puterea.

„De aceea nu trebuie să se țină de nimic. Putin trebuie să piardă totul și să fie considerat responsabil pentru faptele sale”, a spus Zelenski într-o conferință de presă susținută alături de cancelarul german Olaf Scholz, care a spus că moartea lui Navalnîi arată clar „ce fel de regim este acesta” în Rusia.

Navalnîi „probabil că acum a plătit pentru acest curaj cu viața sa”, a spus Scholz.

Liderul opoziției din Belarus, Svetlana Țihanovskaia, a postat un videoclip pe X în care spunea că regimul Putin, precum cel din țara ei supravegheat de autocratul Alexandr Lukașenko, scapă de oponenți prin orice mijloace.

„Nu am nicio îndoială că [Navalnîi] a fost ucis intenționat de regimul Putin”, a spus ea, menționând că în Belarus zeci de prizonieri politic sunt ținuți captivi de un regim care este aliat cu Putin și care i-a oferit sprijin logistic la invadarea Ucrainei.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că moartea lui Navalnîi a arătat că „Putin nu se teme de nimic mai mult decât de disidența propriului său popor”, numind-o „o amintire sumbră a ceea ce înseamnă Putin și regimul său”.

Cetățenii din Belgrad, Serbia, depun flori și lumânări în memoria liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, despre care autoritățile ruse au anunțat că a fost găsit mort în închisoare pe 16 februarie 2024
Cetățenii din Belgrad, Serbia, depun flori și lumânări în memoria liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, despre care autoritățile ruse au anunțat că a fost găsit mort în închisoare pe 16 februarie 2024

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că Navalnîi „a fost în închisoare, un prizonier și tocmai de aceea este foarte important ca Rusia să răspundă acum la toate întrebările care i se vor adresa cu privire la cauza morții” sale.

Secretarul britanic de externe David Cameron l-a învinuit și el pe Putin, spunând că regimul său „l-a întemnițat, a făcut acuzații împotriva lui, l-a otrăvit, l-a trimis într-o colonie penală arctică, iar acum a murit tragic”. Lumea ar trebui să-l tragă la răspundere pe Putin, a adăugat el.

Premierul canadian Justin Trudeau a spus că Navalnîi a fost un luptător pentru democrație, libertăți și poporul rus.

„Nu există nicio îndoială că Alexei Navalnîi a murit pentru că l-a înfruntat pe Putin, a înfruntat Kremlinul”, a spus Trudeau.

Prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a spus că Navalnîi de ani de zile „a fost un simbol al luptei împotriva dictaturii din Rusia, a luptei pentru libertatea de exprimare, a faptului că o persoană nu poate fi închisă pentru că are o altă opinie.”

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Rusia i-a luat libertatea și viața lui Navalnîi, dar lupta lui pentru democrație continuă.

Aducându-i un omagiu lui Navalny pe X, Metsola a spus că „lumea a pierdut un luptător al cărui curaj va răsuna de-a lungul generațiilor”.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG