Linkuri accesibilitate

Acord Putin-Pașinian: Grănicerii armeni și ruși vor proteja granițele Armeniei cu Turcia și Iran


Premierul armean Nikol Pașinian și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit la Moscova în marja unui summit al Comunității Statelor Independente (CSI) pe 8 octombrie.
Premierul armean Nikol Pașinian și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit la Moscova în marja unui summit al Comunității Statelor Independente (CSI) pe 8 octombrie.

Premierul armean Nikol Pașinian și președintele rus Vladimir Putin au convenit că polițiștii de frontieră armeni și ruși vor proteja granițele Armeniei cu Turcia și Iran. Tot ei vor supraveghea punctul de control de la granița cu Iranul începând de anul viitor.

Președintele rus Vladimir Putin a avut discuții separate cu liderii Armeniei și Azerbaidjanului, marți, la Moscova, după ce se pare că nu a reușit să organizeze o întâlnire trilaterală cu aceștia.

Agenția rusă de stat TASS a scris înainte de discuții că conflictul armeano-azerbaidjan va fi pe primul loc pe agenda lor. Dar Putin nu a menționat subiectul în declarațiile sale de deschidere mediatizate de Kremlin, vorbind în schimb despre legăturile bilaterale ale Rusiei cu Armenia și Azerbaidjan. El a spus, în special, că comerțul ruso-armean este pe cale să atingă un nou record în acest an.

În schimb, biroul de presă al premierului armean Nikol Pașinian a transmis că cei doi au discutat o gamă largă de subiecte și au ajuns și la unele acorduri concrete, inclusiv cel legat de frontieră.

Trupele de frontieră rusești supreaveghează granițele Armeniei cu Turcia și Iran, care erau granițe sovietice cu aceste țări, de la prăbușirea URSS în 1991.

Potrivit biroului de presă al lui Pașinian, s-a ajuns la un acord ca, începând cu 1 ianuarie 2025, trupele de grăniceri armene să participe la protecția frontierelor de stat Armenia-Iran și Armenia-Turcia.

De asemenea, serviciul la punctul de control de frontieră al frontierei de stat Armenia-Iran va fi făcut în întregime de trupele de grăniceri ale Serviciului Național de Securitate al Republicii Armenia.

Presa azeră a susținut înainte de întâlnire că Erevanul refuză să aibă discuții mediate de Rusia cu Baku în timpul summitului CSI. Guvernul armean nu a respins afirmația.

Putin s-a oferit să ajute Armenia și Azerbaidjanul să negocieze un acord de pace când a vizitat Baku în august.

Pașinian a refuzat oferta, spunând că preferă negocieri directe cu Baku.

El s-a plâns, de asemenea, de critica „fără niciun temei” a ministrului rus de externe Serghei Lavrov la adresa poziției Erevanului cu privire la legăturile de transport armeano-azere.

Erevanul a respins, de asemenea, inițiativele similare rusești de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor crescânde cu Moscova. În schimb, a fost mult mai deschis negocierilor de pace cu Baku mediate sau organizate de puterile occidentale.

Cea mai recentă întâlnire a lui Pașinian cu Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, a fost organizată de cancelarul german Olaf Scholz la München în februarie.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a găzduit, de asemenea, discuții între miniștrii de externe armean și azer în iulie și septembrie.

Moscova a fost foarte critică la adresa medierii occidentale, spunând că scopul ei principal este să alunge Rusia din Caucazul de Sud, mai degrabă decât de a pune capăt conflictului armeano-azer.

Iuri Ușakov, consilierul de politică externă al lui Putin, a spus luni că Moscova a încercat să organizeze o întâlnire trilaterală a liderilor ruşi, armean și azer și a acuzat Statele Unite și Uniunea Europeană că „încearcă să se implice în procesul de lucru la un tratat de pace” între cele două state din Caucazul de Sud.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG