Părerea generală este că nu se întrevede un sfârșit al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, alegerea lui Donald Trump ar putea genera un impuls pentru încheierea unui acord de pace - cu Ucraina, Rusia, Statele Unite și alții care se ceartă cu privire la potențialii termeni.
Victoria lui Trump la scrutinul prezidențial din 5 noiembrie a făcut ca ceasul păcii să ticăie, întrucât el a declarat în mod repetat, în timpul campaniei electorale, că va putea pune capăt războiului foarte repede dacă va fi ales, fără a aștepta chiar și învestirea din 20 ianuarie 2025.
Președintele rus Vladimir Putin a profitat de acest lucru în primele sale remarci publice cu privire la rezultatul alegerilor din SUA și a afirmat, pe 7 noiembrie, că ceea ce el a numit declarațiile lui Trump privind dorința de a „relansa relațiile” cu Rusia și de a contribui la încheierea războiului din Ucraina „merită atenție, ca să nu spun mai mult”.
Acest comentariu a venit în contextul în care Putin l-a lăudat foarte mult pe Trump: a declarat că președintele ales a dat dovadă de „curaj” și „a acționat ca un bărbat” atunci când un potențial asasin a tras în el în iulie și că impresia lui a fost că, în timpul mandatului anterior, 2017-2021, Trump a fost încorsetat și împiedicat să își urmărească obiectivele.
Cuvintele lui Putin au fost rostite într-un mod clar menit să pară întâmplător și neoficial. Dar ele sugerează că Kremlinul va încerca să profite de schimbarea de putere din Statele Unite și de speranțele lui Trump de a facilita pacea, în încercarea de a-și promova propriile obiective în Ucraina.
Marile provocări
Cu toate acestea, nu există niciun semn că Moscova și-ar fi abandonat obiectivele declarate, care includ controlul integral asupra a cinci regiuni ucrainene și o interdicție permanentă privind aderarea Ucrainei la NATO.
În dimineața de după declarațiile lui Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, părea dornic să transmită acest mesaj. El a declarat că Putin a menționat în mod repetat că Rusia este deschisă dialogului, dar că președintele „nu a spus niciodată că obiectivele [invaziei] s-au schimbat”.
Cu forțele sale avansând în estul Ucrainei într-un ritm mai rapid decât au făcut-o de la câteva luni după invazia la scară largă din februarie 2022, Moscova nu pare să fie dispusă la compromisuri.
Șeful Consiliului de Securitate al lui Putin, Serghei Șoigu, a sugerat, de asemenea, că Moscova este deschisă la discuții, dar numai în propriile condiții.
„Acum, când situația din teatrul de operațiuni militare nu este în favoarea regimului de la Kiev, Occidentul se confruntă cu o alegere - să continue să-l finanțeze și să distrugă populația ucraineană sau să recunoască realitățile actuale și să înceapă să negocieze”, a declarat Shoigu pe 7 noiembrie.
Aceasta este una dintre marile provocări cu care se confruntă orice încercare a lui Trump de a pune capăt războiului: încetarea focului sau pacea în condițiile care să satisfacă Moscova ar fi văzută probabil ca o înfrângere pentru Kiev și ar putea permite Rusiei să fie în poziția de a amenința Ucraina și chiar Occidentul. Ar fi greu pentru Casa Albă să prezinte acest lucru drept o victorie geopolitică.
Cu învestirea lui Trump peste zece săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să împiedice acest lucru. El îndeamnă Occidentul să livreze mai multe arme, să ajute Ucraina să își îmbunătățească poziția pe câmpul de luptă și să pregătească terenul pentru o „pace justă”, avertizând că a da Rusiei ceea ce dorește ar fi o greșeală gravă.
„S-a vorbit mult despre necesitatea de a ceda în fața lui Putin, de a da înapoi, de a face unele concesii. Este inacceptabil pentru Ucraina și sinucigaș pentru întreaga Europă”, a declarat Zelenski într-un discurs susținut la o reuniune a Comunității Politice Europene la Budapesta, pe 7 noiembrie.
Rupturi în Occident
Divzarea părerilor în Occident amenință să favorizeze Rusia. Vorbind la Budapesta pe 8 noiembrie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a susținut ideile lui Zelenski: „Trebuie să consolidăm Ucraina, să sprijinim Ucraina, deoarece, dacă nu sprijinim Ucraina, este un semnal greșit pe care îl trimitem lui Putin, dar și altor regimuri autoritare din întreaga lume”.
Dar prim-ministrul ungar Viktor Orban, un aliat al lui Trump care este, de asemenea, apropiat de Putin, a exprimat ceva apropiat de poziția opusă.
„Situația de pe front este evidentă, a existat o înfrângere militară [ucraineană]”, a declarat Orban. „Americanii se vor retrage din acest război”.
Dar dacă acest lucru se va întâmpla nu este încă clar, în ciuda declarațiilor repetate ale lui Trump că războiul trebuie să înceteze și a criticilor sale la adresa zecilor de miliarde de dolari în sprijin militar și de altă natură pe care Statele Unite le-au oferit Ucrainei sub președinția lui Joe Biden.
Dincolo de indicațiile conform cărora ar folosi volumul de ajutor acordat Ucrainei ca pârghie pentru a aduce Kievul și Moscova la masa negocierilor, Trump a spus puține despre modul în care ar încerca să oprească luptele, astfel încât abordarea pe care o alege rămâne o variabilă crucială pe măsură ce se apropie noul său mandat.
Consilierii lui Trump au prezentat idei, unele dintre ele în mod public. Dar, într-un raport din 6 noiembrie, care citează aliați anonimi ai lui Trump, The Wall Street Journal spune că acesta „nu a aprobat un plan de pace specific” sau nu a stabilit o modalitate de a-i determina pe Putin și Zelenskiy „să stea la aceeași masă și să negocieze”.
Articol publicat inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
