Miniștrii din 30 de țări s-au alăturat reuniunii convocate de Franța și Marea Britanie pentru discuții operaționale în vederea înființării unei forțe de reasigurare pentru Ucraina, menită să acționeze ca un factor de descurajare împotriva potențialei agresiuni ruse.
„Planificarea noastră este reală și substanțială. Planurile noastre sunt bine dezvoltate și avem obiective clare pentru Ucraina”, a declarat secretarul britanic al Apărării, John Healey, în declarația sa de deschidere.
Scopul întâlnirii, a adăugat el, este „să ne concentrăm asupra modului în care ar putea funcționa planificarea operațională a coaliției și cum ne asigurăm că suntem pe deplin pregătiți pentru momentul în care se ajunge la un acord de pace, dar nu putem pune în pericol pacea uitând de război și de realitatea zilnică pentru milioane de ucraineni”.
Întâlnirea a avut loc după ce o delegație de oficiali militari francezi și britanici a fost la Kiev pentru întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ministrul Apărării Rustem Umerov și liderii militari ai țării.
Președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezidat un summit al liderilor la sfârșitul lunii trecute pe această temă, a declarat că forța ar putea fi desfășurată în orașe „strategice” din Ucraina și că vizita oficialilor militari în Ucraina va încerca să stabilească care locații ar fi cele mai bune.
Macron a mai spus că nu toate cele 33 de delegații de la summit au fost de acord să participe și că această contribuție nu se va limita la forțele aeriene, terestre și maritime din Ucraina, ci va implica și capacități logistice și de informații.
Polonia și Grecia, de exemplu, au spus că nu pot furniza trupe forței, invocând amenințările cu care se confruntă din Belarus, respectiv Turcia.
Miniștrii sosiți la întâlnire nu vor fi puși să comenteze câte trupe ar putea fi trimise în Ucraina și în ce termen.
Andris Sprūds, ministrul leton al apărării, i-a spus lui Healey că „observăm deja că unii progresează considerabil” și că toate țările participante simt „un sentiment de urgență”.
Dar, a adăugat el, contribuțiile diferitelor țări vor depinde de „parametrii” oricărui posibil acord de pace. Mica sa țară baltică, de exemplu, nu exclude să trimită soldați în Ucraina, cu condiția ca propria apărare de-a lungul graniței cu Rusia să nu fie slăbită.
Șefa diplomației UE, Kaja Kalals, a spus între timp că scopul forței de reasigurare este să descurajeze, să monitorizeze și să mențină pacea.
Majoritatea țărilor din coaliție au fost de acord că este nevoie de așa-numitul „backstop al SUA”, cu protecție aeriană și partajarea informațiilor, pe care speră să le obțină de la Washington.
Macron și omologul său britanic, premierul Keir Starmer, s-au întâlnit amândoi cu președintele american Donald Trump și de atunci au fost în contact regulat cu acesta pentru a-l ține la curent cu discuțiile la nivel european. Dar Washingtonul a refuzat până acum să se alăture unei astfel de coaliții.
Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a descris joi SUA drept un „jucător esențial” care „trebuie să fie implicat cumva”, în timp ce omologul său olandez a spus că a avea Washington la bord „este important”.
„Desigur, este bine dacă SUA este foarte explicită în ceea ce privește sprijinul său”, a mai spus Ruben Brekelmans reporterilor de la sediul NATO, adăugând că „depinde cu adevărat de misiune în ce măsură este necesară implicarea SUA”.
SUA s-au retras din Grupul de Contact pentru Apărare al Ucrainei - cunoscut sub numele de Grupul Ramstein - pe care obișnuia să-l prezideze în administrația lui Joe Biden.
Nu este de așteptat ca secretarul Apărării Pete Hegseth să participe la următoarea întâlnire a grupului de vineri, la care ar trebui să participe aproximativ 50 de țări.
Compusă din 30 de țări, Coalition of the Willing a apărut la începutul lunii martie, după schimbul tensionat de replici de la Casa Albă dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Unul din obiectivele principale este crearea unei forțe militare care să fie desfășurată în Ucraina după încheierea unui eventual armistițiu sau acord de pace. Participanții la reuniunea din 10 aprilie urmează să examineze din nou aceste planuri.
Dar multe țări membre ale coaliției, inclusiv Marea Britanie, au spus că această forță pe teren ar fi posibilă doar dacă Statele Unite ar oferi o garanție de sprijin (US backstop), adică ar fi gata să ofere la nevoie sprijin aerian, logistic și de informații.
Deocamdată, SUA nu au dat vreun semnal limpede în această privință.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
