Actualizare: Statele Unite felicită Armenia și Azerbaidjanul pentru încheierea negocierilor privind un tratat de pace istoric, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio.
„Aceasta este o oportunitate pentru ambele țări de a da pagina într-un conflict vechi de zeci de ani, în conformitate cu viziunea președintelui Trump pentru o lume mai pașnică”, a spus Rubio.
„Acum este momentul să ne angajăm de partea păcii, să semnăm și să ratificem tratatul și să deschidem o nouă eră de prosperitate pentru oamenii din Caucazul de Sud”, a adăugat secretarul de stat.
Știrea inițială
Cele două țări post-sovietice au purtat o serie de războaie de la sfârșitul anilor 1980, când Nagorno-Karabah, o regiune din Azerbaidjan care avea o populație majoritară etnic-armeană la acea vreme, s-a desprins de Azerbaidjan cu sprijinul Armeniei.
Ministerul de Externe al Armeniei a anunțat joi că un proiect de acord de pace cu Azerbaidjan a fost finalizat din partea sa.
„Acordul de pace este gata pentru semnare. Republica Armenia este pregătită să înceapă consultări cu Republica Azerbaidjan la data și locul semnării acordului".
„Notăm cu satisfacție că negocierile privind textul proiectului de Acord privind pacea și stabilirea relațiilor interstatale între Azerbaidjan și Armenia au fost încheiate”, transmite și Ministerul de Externe azer.
Cu toate acestea, termenul pentru semnarea acordului este incert, scrie Reuters, deoarece Azerbaidjanul a spus că o condiție prealabilă pentru semnarea acestuia este o modificare a constituției Armeniei, despre care spune că face revendicări implicite asupra teritoriului său.
Armenia neagă astfel de afirmații, dar prim-ministrul Nikol Pașinian a spus în repetate rânduri în ultimele luni că documentul de înființare al țării trebuie înlocuit și a cerut un referendum pentru a face acest lucru. Nu a fost stabilită nicio dată.
Agenția de presă de stat rusă TASS l-a citat pe Pașinian care le-a spus jurnaliştilor, joi, că acordul va împiedica desfășurarea personalului din țări terțe de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan.
Această prevedere ar acoperi probabil o misiune civilă de monitorizare a Uniunii Europene pe care Baku a criticat-o, precum și polițiștii de frontieră ruși care controlează părți ale frontierelor Armeniei.
Declanșarea ostilităților de la sfârșitul anilor 1980 a determinat expulzări în masă a sute de mii de azeri, în mare parte musulmani, din Armenia și armeni, care sunt în majoritate creștini, din Azerbaidjan.
Negocierile de pace au început după ce Azerbaidjanul a preluat Karabahul cu forța în septembrie 2023, ceea ce i-a determinat pe cei aproape 100.000 de armeni să fugă în Armenia. Majoritatea locuiesc acum în Armenia ca refugiați.
Ambele părți au spus că vor să semneze un tratat pentru a pune capăt conflictului de lungă durată, dar progresul a fost lent și relațiile sunt tensionate.
Granița lor comună de 1000 km este închisă și puternic militarizată.
În ianuarie, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliev a acuzat Armenia că reprezintă o amenințare „fascistă” care trebuie distrusă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
