Printre persoanele expulzate s-au aflat cinci croați, precum și cetățeni români și irlandezi, care au vizitat țara pentru a participa la o serie de ateliere, timp de două zile, sub egida Academiei ONG, un proiect organizat de Fundația Austriacă Erste și Școala de Economie de la Viena.
Cursurile s-au concentrat pe finanțarea durabilă a organizațiilor societății civile din Europa Centrală și de Est și au avut loc luni și marți și au avut 15 participanți din Croația, România, Slovenia, Bosnia și Herțegivina și din Macedonia de Nord.
Programul unor astfel de ateliere pentru zona fostei Iugoslavii, Europa Centrală și de Est este organizat de Erste din 2015, ca parte a Academiei ONG-urilor Erste și care pot fi și câte 4-5 pe an, iar la Belgrad nu a fost prima oară când au fost organizate, au declarat presei participanții la seminarii.
Ofițerii de poliție în civil i-au reținut pe participanții la eveniment și i-au dus la o secție de poliție, unde au fost interogați și reținuți toată noaptea înainte de a li se spune că trebuie să părăsească țara în 24 de ore.
Autoritățile i-au acuzat pe tineri de „punerea în pericol a securității Serbiei și a cetățenilor săi".
În trecut, interdicțiile de intrare și ordinele de expulzare au fost îndreptate în principal împotriva oponenților de război și activiștilor ruși care au fugit în Serbia.
Expulzarea mai multor cetățeni UE simultan este un fapt fără precedent.
„Cum am devenit persona non grata în Serbia, pe nedrept”
„Dacă pentru români regimul autoritar este fie o amintire, fie un exercițiu de imaginație, pentru cetățenii sârbi este o realitate zilele acestea”, scrie tânăra ONG-istă care a ajuns arestată și expulzată din Serbia pentru o vină pe care nu a aflat-o nici în prezent.
Ș.N. face postarea pe contul unei prietene, pentru că al ei a fost spart la începutul lunii.
„Prin ce am trecut eu și alți 14 cetățeni a 8 țări europene poate deveni normalitate dacă nu acționăm cu responsabilitate față de noi și semenii noștri”, spune tânăra.
„Am sosit în Belgrad pe 19 ianuarie pentru a participa la un curs de două zile dedicat sectorului ONG din Europa Centrală și de Est (NGO Academy - un program realizat în parteneriat între Vienna University of Economics and Business și ERSTE Foundation). Am finalizat cu succes cursul, am ieșit la o bere și când ne-am întors la hotel, puțin după miezul nopții, am fost așteptați de poliție, legitimați și duși la secție (Department for Foreigners).
Am stat la secție până la 4 dimineața. Nu ni s-a comunicat motivul pentru care ne aflăm acolo, deși am întrebat în repetate rânduri. Eu nu am fost interogată cu privire la nimic, însă mi s-a prezentat o hârtie în sârbă pe care am refuzat să o semnez. În document aș fi fost informată să părăsesc țara în 24h și că nu am dreptul să mă întorc în Serbia în următoarele 12 luni. Îmi doresc să știu cu ce am greșit, care este motivul pentru care am primit acest tratament.
Eu sunt bine, la fel și colegii mei care majoritatea au ajuns acasă, însă cetățenii sârbi nu mai au încredere unii în alții, în cei care ar trebui să îi protejeze. Mă simt în siguranță acasa și îmi doresc să rămână așa. Călătoresc în Europa și îmi doresc să rămână așa. Mă bucur de libertățile mele și îmi doresc să rămână așa.”
Declarație comună a peste 320 de organizații ale societății civile din 27 de țări europene
Societatea civilă europeană a publicat joi un protest intitulat „Opresiune fără frontiere: regimul sârb hărțuiește activiștii civici din UE, regionali și sârbi!”
„Suntem alarmați de reținerea și deportarea nedreaptă a cetățenilor și activiștilor civici din Austria, Croația, Slovenia, România, Albania și Macedonia de Nord, care participau la Academia ONG Erste Stiftung din Belgrad.
Aceștia au fost reținuți peste noapte, interogați fără probe, etichetați ca „amenințări la securitatea națională” și li s-a interzis intrarea în Serbia timp de un an.
Aceasta are loc după alt caz de hărțuire, cu două expulzări similare a cetățenilor croați în ultimele săptămâni și o serie de acțiuni represive împotriva protestatarilor pașnici sârbi.
Începând cu această vară, represiunea împotriva organizațiilor societății civile sârbe, a activiștilor de bază, a studenților de liceu și de la universitate s-a intensificat prin utilizarea supravegherii documentate de Amnesty International, detenții și violențe nepedepsite de către grupurile parastatale. De data aceasta, regimul s-a concentrat asupra unui grup internațional de activiști civici sponsorizat de o fundație reputată din Austria care promovează cooperarea și învățarea regională.
Aceste acțiuni, care vizează profesioniști respectați și inițiative de cooperare internațională, semnalează ostilitatea tot mai mare a guvernului sârb față de activiștii civici și jurnaliști.
Această opresiune are loc pe fondul protestelor studențești masive împotriva corupției și a gestionării defectuoase, pe care regimul pare dornic să le suprime prin țapi ispășitori străini și stimulând animozitatea față de țările vecine și UE.
Îndemnăm autoritățile sârbe să explice aceste acțiuni nedrepte și să asigure respectarea drepturilor și libertăților omului. Instituțiile UE și statele membre trebuie să tragă Serbia la răspundere și să ceară aderarea la valorile democratice, în special ca țară candidată la UE.
Suntem solidari cu toate victimele acestui regim și solicităm un răspuns unitar la nivel european pentru a proteja spațiul civic, pacea și drepturile omului în Serbia.”
Zagrebul a înaintat Serbiei o notă de protest. Cazul, semnalat în Forumul de la Davos. Măsuri împotriva Serbiei
Pe 23 ianuarie, Croaţia a trimis Serbiei o notă de protest din cauza tratamentului aplicat cetățenilor săi de autoritățile sârbe, transmite Radio Slobodna.
Croația a cerut explicații Serbiei și a exprimat un protest puternic față de comportamentul față de cinci cetățeni croați din Serbia, relatează presa croată.
Miercuri, la Davos, ministrul croat al afacerilor externe și europene, Gordan Grlić Radman, a anunțat o notă de protest față de deținerea celor cinci cetățeni croați la Belgrad.
Radman Grlić a anunțat o serie de măsuri împotriva Serbiei, inclusiv revizuirea recomandării privind călătoria cetățenilor croați în Serbia, unde - a spus el - „securitatea este îndoielnică”.
El le-a spus jurnaliştilor de la Davos că va informa delegaţia Uniunii Europene la Belgrad, Comisia Europeană şi preşedinţia poloneză a Uniunii și că va strânge „toate cazurile de maltratare a cetăţenilor croaţi”.
Grlić Radman a spus că croatele care se aflau la atelierul Erste au fost „reținute fără nicio explicație”. El a adăugat că are informații că același lucru s-a întâmplat cu cetățenii români și irlandezi.
Una dintre ele, istoricul de artă Ana Kovačić, care a reprezentat colectivul curatorial „Što, kako & za koga/WHW” la ateliere.
După cum a povestit istoricul de artă Ana Kovačić din Zagreb, citat de presa croată, care a reprezentat colectivul curatorial Što, kako & za koga/WHW la ateliere, participanții la atelier au fost primiți în hotelul în care erau cazați de bărbați în civili care s-au identificat drept „ofițeri de poliție pentru străini” și le-au spus că trebuie să meargă cu ei la secția de poliție.
Ea a făcut un istoric al evenimentelor, care coincide cu cel relatat de tânăra din România. După ultima zi de curs, participanții au mers împreună la bere, iar apoi s-au întors la hotel în jurul orei 23:30.
„Ne-au întâmpinat în hol bărbați în civil care s-au apropiat de noi, ne-au arătat o secundă ecusoanele și ne-au spus că sunt „polițiști pentru străini” și că va trebui să mergem cu ei la secție. Nu au răspuns la niciuna din întrebările noastre, au spus că nu sunt obligați să facă acest lucru. Nimic nu ne-a fost clar, ne-au luat documentele și ne-au ordonat să așteptăm în hol”, spune Kovačić.
După aproximativ o oră, bărbații s-au întors și, doi câte doi, i-au dus pe participanții la atelier la gară.
„M-au luat împreună cu alți doi colegi. Bărbați fără uniforme ne-au ridicat și ne-au rugat să urcăm într-o mașină nemarcată. Nu știam cine sunt, nu au răspuns la nicio întrebare, nu știam unde mergem. Nu știu ce aș fi făcut dacă aș fi fost singură”, a povestit Kovačić.
În mașină, unul dintre ei le-a spus că au mandate de arestare emise pe numele lor și a dat de înțeles că una dintre asociațiile participante la atelier ar fi „suspectă”.
„Ne-au dus la gară, cei mai mulți dintre colegii noștri de la ateliere erau deja acolo. Au fost duși pentru un interogatoriu de o oră. Ulterior, mi-au spus că au fost întrebați despre ce liceu au absolvit, ce facultate, la ce asociații lucrează, cine îi finanțează, despre ce a fost atelierul, ce anume au făcut, dacă au fost cu cineva în Belgrad și de ce”, a mai povestit Kovačić.
„Cel mai greu a fost pentru români”
Când a venit rândul ei și al altor doi colegi din Croația, era deja 4 dimineața, povestește femeia, când a fost pusă să semneze un document scris în alfabetul chirilic.
„Ne-au împins un document în chirilice și ne-au cerut să semnăm. Am spus că citesc foarte prost în chirilică și i-am rugat să ne traducă. Ei au făcut-o dezinvolt, ne-au citit câteva propoziții și au spus că în acel document scria că «amenințăm securitatea Republicii Serbia», că ar trebui să părăsim țara în 24 de ore și că ni se interzice intrarea în Serbia timp de un an.”
Ne-au împins un document în chirilice și ne-au cerut să semnăm
Epuizată și suprasolicitată, spune ea, a semnat documentul pentru că nu voia decât să plece atât din gară cât și din Serbia.
„Te enervezi din cauza neputintei în care te gasesti brusc. Până la urmă nici nu au vrut să ne ducă înapoi la hotel, ne-am întors cu taxiul. Ne-am adunat cu toții la hotel și am făcut schimb de experiențe”, relatează Kovačić.
„A fost la fel pentru toată lumea, dar mi se pare că cel mai greu a fost pentru români, care nu înțeleg limba, iar polițiștii vorbeau engleza foarte prost și fără tragere de inimă. Românii chiar nu au înțeles ce se întâmplă și erau prea puțin familiarizați cu evenimentele actuale din Serbia.”
Majoritatea participanților plănuiau să plece oricum astăzi din Serbia, iar Kovačić avea deja bilet de autobuz, spune ea.
O purtătoare de cuvânt a Fundației austriece Erste și-a exprimat „consternarea" într-o declarație dată dpa. „Pentru noi, acest lucru este pur și simplu inexplicabil", a spus ea, subliniind că Academia ONG-urilor a avut loc în multe locații din Europa Centrală și de Est din 2013, inclusiv în mod regulat la Belgrad.
Ministrul croat de externe, Gordan Grlic Radman, a declarat că ministerul său va emite o notă de protest și va informa Comisia Europeană, precum și Polonia, care deține președinția rotativă a UE, despre „tratamentul umilitor al cetățenilor croați" de către autoritățile sârbe.
Ambasada României în Serbia a cerut clarificări autorităților sârbe
Și Ministerul Român al Afacerilor Externe a emis un comunicat în care spune că în noaptea 21 spre 22 ianuarie, Ambasada României la Belgrad a fost contactată de un cetățean român, membru al unei organizații non guvernamentale române, activ în proiecte cu caracter social, participant la seminarul menționat și care a semnalat că, în acea noapte, a fost legitimat de către autoritățile locale de poliție și condus la sediul unei secții de poliție din Belgrad, alături de alți participanți la seminar.
Ulterior a fost dispusă măsura părăsirii Serbiei în termen de 24 de ore, cu privire la cetățeanul român și la alți cetățeni străini participanți, precum și măsura interdicției intrării în Serbia pentru o perioadă de un an, relatează MAE.
Cetățeanul român a semnalat Ambasadei faptul că măsura a fost dispusă fără alte explicații, fiind invocate motive de securitate națională, conform legislației sârbe.
„Având în vedere caracterul extrem de dur al măsurii, Ambasada a sesizat imediat Ministerul sârb al Afacerilor Externe, pe cale oficială, solicitând, în exercitarea funcțiilor privind acordarea asistenței consulare, clarificări privind motivele care au condus la luarea măsurilor menționate. De asemenea, cetățeanul român, care a părăsit în siguranță Serbia în cursul zilei de 22 ianuarie a.c., a primit consiliere cu privire la modalitățile de contestare a măsurii, prevăzute de legislația sârbă”, mai spune MAE.
Ministerul Afacerilor Externe și Ambasada României la Belgrad, în consultare și cu alte misiuni diplomatice ai căror cetățeni au fost vizați de măsuri similare, mențin cazul în atenție, se mai spune în comunicat.
Serbia a cerut oficial aderarea la Uniunea Europeană pe 22 decembrie 2009, iar Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat oficial în data de 12 octombrie 2011.
După recomandarea Consiliului de la 28 februarie 2012, Serbia a primit statut de candidat la 1 martie. Pe 28 iunie 2013, Consiliul European a aprobat concluziile și recomandările Consiliului de Miniștri de a începe negocieri de aderare cu Serbia. În decembrie 2013, Consiliul Uniunii Europene a aprobat deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei în ianuarie 2014.
Președintele sârb Aleksandar Vučić, care este considerat un apropiat al Moscovei, guvernează din ce în ce mai mult într-o manieră autocratică, remarcă dpa.
