Relația dintre România și Statele Unite este acum la cel mai bun nivel din istorie. Eliminarea vizelor turistice și de afaceri pentru români, din martie, este doar ultimul pas important în relația bilaterală care a început să se transforme în parteneriat strategic în 1997, la inițiativa de atunci a președintelui României, Emil Constantinescu.
Decizia Congresului SUA a făcut din pașaportul românesc unul dintre cele mai valoroase din lume.
În 2023, de când există cele mai recente statistici, investitorii americani au ajuns, pentru prima dată, pe locul patru în topul celor care au deschis business-uri în România, în locul investitorilor italieni.
Într-un interviu acordat în 2024 Europei Libere, Emil Constantinescu spunea că, dacă situația de securitate a României este bună, asta se datorează în special parteneriatul strategic cu SUA.
Cum va evolua acest parteneriat strategic depinde de două mari necunoscute:
- rezultatul negocierilor dintre președinții SUA și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, care vizează oprirea războiului din Ucraina
- cine va fi noul președinte al României.
Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, atrage atenția că, dacă România va alege în luna mai un președinte care „își propune să elimine scutul de la Deveselu, în mod evident că parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite se prăbușește”.
„Nu văd ca America să continue relațiile excelente cu o țară care îi dă afară pe militari americani”, spune diplomatul.
Relația militară, cea mai importantă legătură între România și SUA
În acest moment, în România există peste 5.500 de militari din state membre NATO, iar majoritatea sunt americani.
Ei au fost trimiși aici de ultimele administrații americane să contribuie la capacitatea de descurajare, în primul rând în urma unor negocieri directe, bilaterale, între București și Washington.
Majoritatea militarilor americani din România sunt dislocați la Baza Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța) și la Baza Militară de la Deveselu (județul Olt), unde se află o parte din scutul antirachetă al NATO, adică sistemul american Aegis Ashore.
Și la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii sunt staționați militari americani. Aici, Guvernul SUA a investit cel puțin 130 de milioane de dolari.
Șederea militarilor americani în România este finanțată din fonduri americane și se desfășoară printr-un program inițiat de Statele Unite ale Americii în 2014, anul în care Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea, care aparține Ucrainei.
Programul se numește Inițiativa de Descurajare Europeană (EDI), se desfăsoară în mai multe țări europene membre NATO, iar la momentul debutului, când președinte al SUA era Barack Obama, a avut o valoare de sub un miliard de dolari.
Din 2014, Statele Unite au alocat tot mai multe fonduri către EDI pentru prezența trupelor americane în Europa, precum și exerciții militare, investiții, intelligence și alte misiuni.
Bugetul programului european a crescut până la 6 miliarde de dolari în timpul primului mandat de președinte al SUA al lui Donald Trump (2016-2020). Ulterior, a scăzut.
Ambasadorul României în Statele Unite este convins că președintele Donald Trump va continua parteneriatul militar cu România și cu alte state aliate NATO din estul Europei.
„Cred că interesele strategice ale Americii coincid cu interesele strategice și ale României, și ale Ucrainei. Deci, pierderea sau abandonarea sau aruncarea Ucrainei în mâinile lui Vladimir Putin ar fi dezastruoasă pentru interesele strategice ale Americii în partea noastră de lume”, afirmă Andrei Muraru.
„Totuși, America a cheltuit sume uriașe după prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, și după încheierea Războiului Rece, pentru a construi aceste parteneriate, aceste baze militare în Europa Centrală și de Est și nu văd care ar fi avantajul Statelor Unite dacă ar abandona Ucraina în mâinile Federației Ruse. Federația Rusă ar deveni automat și mai puternică” adăugă ambasadorul României în SUA în interviul acordat Europa Liberă România.
La one2one, în aprilie 2024, fostul președinte Emil Constantinescu a declarat că „toată siguranța României este garantată de Statele Unite în baza parteneriatului strategic”.
„Baza de la Constanța (n.r. Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu), baza de la Deveselu, participările României în toate acțiunile se fac în baza parteneriatului strategic, nu în baza NATO”, a spus fostul președinte.
În 2024, parteneriatul militar cu SUA s-a dezvoltat și în ceea ce privește producția în România a capabilităților în domeniu.
Anul trecut, explică ambasadorul Andrei Muraru, a fost inaugurat la Bacău centrul de mentenanță pentru sistemele HIMARS, sisteme de lansatoare de rachete, primul din Europa.
„A fost inaugurat centrul de pregătire pentru piloții de avioane F-16, deci primul cu Raytheon, al doilea cu Lockheed Martin (n.r. la Fetești) și mod evident, ele vor continua”.
În România, o altă mare companie americană, General Dynamics, plănuiește să fabrice muniție pentru tancuri Abrams.
Pe de altă parte, președintele Statelor Unite a amenințat aliații din NATO, în campania electorală, că trebuie să aloce chiar și 5 la sută din produsul lor intern brut pentru apărare. În caz contrar, nu exclude punerea în discuție a SUA în NATO.
Doar Polonia a reacționat pozitiv la această declarație, prin vocea ministrului Apărării.
Anul trecut, România a alocat 2,5 la sută din PIB Ministerului Apărării și nu se știe cât va aloca în 2025. Bugetul urmează să fie aprobat în următoarele săptămâni.
Într-un interviu acordat Europei Libere, conferențiarul universitar Claudiu Tufiș de la Facultatea de Științe Politice a Universității București, spune că „puține state vor fi capabile să crească finanțarea Apărării peste noapte, deci România nu va fi singura care ar putea să întârzie acest lucru”.
„Pe de altă parte, România este un stat în care instituțiile de forță au semnificativ mai multă putere asupra politicii decât în democrațiile mai bine dezvoltate, așa încât, dacă cererea va veni din partea SUA, ea va fi însoțită de presiuni interne pentru conformare”, spune el.
Negocierile dintre Donald Trump și Vladimir Putin, cruciale inclusiv pentru România
„Relația militară (a României cu SUA - n.r.) va depinde de negocierile cu Rusia (ale SUA) și va fi indicatorul care ne va arăta ce se va întâmpla cu România pe termen mediu”, susține Claudiu Tufiș de la Facultatea de Științe Politice a Universității București.
„Orice diminuare a prezenței americane la cele două baze militare, Kogălniceanu și Deveselu, va indica vremuri grele pentru România.”
Politologul se referă la negocierile anunțate deja de președintele Donald Trump cu Vladimir Putin privind încheierea războiului din Ucraina, soldat deja cu peste un milion de morți și răniți de ambele tabere.
De asemenea, în negocieri, este de așteptat ca Vladimir Putin să pună din nou pe masă solicitările pe care le-a înaintat NATO înainte de invadarea Ucrainei.
Printre nenumăratele condiții puse Occidentului de președintele Rusiei în decembrie 2021 a fost retragerea trupelor americane din Estul Europei, inclusiv din România.
Pe 8 ianuarie, reprezentantul special al președintelui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul Keith Kellogg, a declarat într-un interviu acordat postului american de televiziune Fox News că Donald Trump va încerca „să salveze Ucraina și să le salveze suveranitatea” ucrainenilor și că „oamenii trebuie să înțeleagă că nu încearcă să le dea ceva lui Putin sau rușilor”.
În campania electorală, Donald Trump a promis că va încheia în 24 de ore războiul din țara vecină, început de Rusia în 2022.
Declarația a creat temeri că președintele SUA ar prioritiza grăbirea obținerii încetării războiului, indiferent de consecințele pe care le-ar avea pentru Ucraina înțelegerea cu Rusia.
Generalul Keith Kellogg a pus însă că negocierile ar putea dura 100 de zile, termen considerat optimist de unii experți.
Oficialul american nu a vrut să dea alte detalii despre viitoarele discuții.
Directoarea programului pentru Marea Neagră al Middle East Institute (Centru de analiză și educație fondat în 1946), Iulia Joja, spune pentru Europa Liberă că avem motive de îngrijorare.
„El (Vladimir Putin) spune că nu recunoaște suveranitatea Ucrainei ca stat și a decidenților de la Kiev și că solicită retragerea NATO la stadiul din 1997 și retragerea Statelor Unite. Dacă mă uit la afirmațiile din partea Kremlinului, aceste solicitări rămân nemodificate. Noi știm că, de ambele părți, întotdeauna într-o negociere se intră cu solicitări maximaliste și atunci este cumva firesc să ne fie frică pe ambele părți ale Atlanticului cu privire la viitorul securității Europei și viitorul securității transatlantice, până la urmă”, spune Iulia Joja pentru Europa Liberă.
Profesor de Securitate Europeană la Georgetown University și George Washington University, Iulia Joja spune că primele informații despre planul de negociere din partea americană nu dau motive de optimism.
Nu ar fi sustenabile „renunțarea la teritoriile ocupate de către ruși ale Ucrainei în combinație cu forțarea Ucrainei la neutralitate, când Ucraina reprezintă în acest moment un buffer, o protecție pentru restul Europei, și până la urmă pentru pentru Alianță”.
„Am văzut din afirmațiile lui Marco Rubio (noul secretar de stat al SUA - n.r.) și ale altora din noua administrație cum că sunt conștienți de faptul că Rusia va încerca să se reînarmeze și că există riscul ca Rusia să atace din nou Ucraina sau alte state, inclusiv un stat NATO. Însă rămâne destul de neclar, în acest moment, ce elemente vor fi puse pe masa de negociere și dacă această negociere va avea succes și în cât timp și dacă rezultatul va fi unul permanent sau nu”, completează Iulia Joja.
Mai optimist este ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, care spune că administrația Trump nu ar avea niciun motiv să facă din Rusia un stat puternic în regiune.
„Nu văd care ar fi avantajul pe care administrația Trump l-ar avea dacă la Kiev s-ar instala un guvern marionetă sau dacă Ucraina ar pierde toate regiunile pe care le-a pierdut, ar rămâne fără garanții de securitate din partea Statelor Unite și din partea celorlalți aliați. Deci, aici văd o fractură logică. Nu, nu înțeleg care ar fi. Am citit multe opinii, nu înțeleg care ar fi avantajul Americii în această direcție”, spune diplomatul.
În schimb, ambasadorul României în SUA crede că „ar trebui să ne întrebăm dacă sancțiunile care au fost impuse Rusiei vor fi ridicate”.
El speră că nu și completează: „Nu cred că America are interes să aibă o Rusie care se va întări economic, militar”.
Întrebat ce crede că va prioritiza președintele Donald Trump în negocierea cu Vladimir Putin, între ambiția de a contribui decisiv la încheierea războiului din Ucraina și interesele NATO și, implicit, ale aliaților din Estul Europei, conferențiarul universitar Claudiu Tufiș răspunde că pragmatismul liderului de la Casa Albă va conta mult.
„Poziția SUA, cu Trump președinte, probabil că va depinde foarte mult de ce va fi pus pe masa de negociere și de ce va reuși să obțină Trump de la Putin. Mă aștept ca întreaga politică externă a SUA în următorii ani să fie mult mai puternic orientată către ce obține SUA din acordurile ce vor fi încheiate decât către preferințele aliaților tradiționali ai SUA”, spune Claudiu Tufiș.
Vechile apeluri ale SUA către România de a întări statul de drept vor trece, probabil, în plan secund
În decembrie 2023, după doi ani de negocieri, Congresul American a votat o lege care prevedea, printre altele, că regiunea Mării Negre și statele din jurul ei să devină o zonă de interes major pentru SUA.
Potrivit documentului, asta echivala cu întărirea relațiilor economice dintre SUA și cele șase state de la Marea Neagră (România, Bulgaria, Turcia – state NATO, Ucraina, Republica Moldova și Georgia), creșterea securității energetice și consolidarea democrațiilor acestora.
Numai că, între timp, Rusia a avansat în Ucraina, până la o distanță de 650 de kilometri de Odesa, iar de un an nenumărați lideri politici și militari ai NATO, inclusiv șeful Statatului Major al Apărării din România, avertizează că Rusia va ataca și alte țări, dacă va câștiga în Ucraina.
În această situație, apelurile altădată repetate ale SUA către liderii politici români de a apăra libertatea presei și a Justiției riscă să treacă în plan secund, deși respectarea lor reprezintă obligații prevăzute în Tratatul de aderare la Alianța Nord Atlantică.
Conferențiarul universitar Claudiu Tufiș spune că „administrația Trump probabil că va fi mult mai puțin înclinată decât o administrație condusă de un democrat să ia acțiuni pentru a stopa posibillul declin al democrației în anumite țări din Europa”.
„Pentru SUA vor fi mult mai importantă stabilitatea sau predictibilitatea acelor state în care SUA are anumite interese militare, România fiind unul dintre acestea.”
Și profesoara Iulia Joja este de aceeași părere, mai ales după ce și administrația Biden și-a redus apelurile la respectarea unor drepturi civile, din cauza războaielor și a pandemiei de Covid, crize care au devinit priorități inclusiv în comunicarea publică.
„Nu cred că lupta împotriva corupției și lupta pentru democrația liberală vor fi priorități pentru această administrație”, conchide Iulia Joja.
Multe dintre investițiile americane din România, inițiate în primul mandat Trump, vor continua
Banca Națională a României a arătat în raportul din septembrie 2024 că, în 2023, investițiile americane în România au crescut cu 13% față de 2022.
Creșterea duce SUA pe locul patru în topul investitorilor străini în România, cu peste 8 miliarde de euro investite în 2023, după Germania, Austria și Franța.
Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, spune pentru Europa Liberă că se așteaptă ca alegerea lui Donald Trump să ducă la noi investiții militare americane în România.
În același timp, spune reprezentantul României la Washington, Bucureștiul va trebui să convingă noi investitori să vină în țară, inclusiv pentru extragerea unor metale precum cobaltul.
„Cred că suntem foarte interesați să construim un parteneriat în ceea ce privește mineralele critice și există memorandumuri care au fost semnate de alte state, Ucraina fiind unul dintre ele, de către Departamentul de Stat, documente care stau la baza unui viitoare colaborări”, explică diplomatul.
„Și aici vrem să atragem atenția Administrației privind aceste rezerve în România, care ar trebui în primul rând studiate înainte de a fi exploatate. Mă refer, de exemplu, la cobalt, un mineral extrem de important pentru pentru microcipuri, care au inclusiv utilitate militară”, adaugă el.
Tot ambasadorul român spune că în Marea Neagră încă este loc pentru alte companii care ar putea exploata noi cantități de gaze și nominalizează firma Black Sea Oil & Gas.
O altă companie americană a semnat cu statul român, prin Nuclearelectrica, alături de alte firme străine, contractul pentru construirea reactoarele 3 şi 4 de la Centrala Atomică de la Cernavodă, în toamna anului 2024.
Este vorba despre companiile Energonuclear şi consorţiul companiilor Flour, Sargent & Lundy (SUA), Atkins Realis (Canada) şi Ansaldo (Italia).
Trei miliarde de dolari din cele șapte necesare investiției provin de la banca de export a Statelor Unite, USEXIM.
În România, ar putea să se construiască și primele reactoare modulare de mici dimensiuni cu tehnologie americană.
„Aceste proiecte au debutat în timpul primului mandat al președintelui Trump și au fost continuate în timpul mandatului președintelui Biden, deci cu siguranță vor continua”, susține Andrei Muraru.
Potrivit site-ului termene.ro, peste 2.400 de firme din România au acționariat american.
„Firmele americane sunt implicate în special în afaceri de IT, consultanță și dezvoltare imobiliară. Bucureștiul adună aproape jumătate dintre firmele cu acționariat american, dar și jumătate din angajații acestor companii. Aproape 4 miliarde de euro este valoarea cifrei de afaceri a companiilor americane realizată în 2023”, se arată în analiza siteului.
Reacții din România la finalul primei zi de mandat al lui Donald Trump
Într-un mesaj de felicitare scris pe rețeaua X, președintele Klaus Iohannis a transmis luni, 20 ianuarie, că „avem nevoie de o legătură transatlantică puternică și vibrantă, în beneficiul securității și prosperității noastre comune”.
Premierul Marcel Ciolacu a scris pe contul de Facebook al Guvernului că „în cele două convorbiri telefonice pe care le-am avut cu președintele Trump, una la București și una la Budapesta, împreună cu premierul Viktor Orban, m-am asigurat că România este pe agenda noului președinte american, atât din punct de vedere al securității, cât și al investițiilor importante”.
Candidat anunțat la Președinția României, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a scris luni seară, pe contul său de Facebook, că observă „o mare îngrijorare în rândul liderilor europeni și al cetățenilor cu privire la schimbările ce vor veni în mandatul Trump 2. Este un reflex natural de autoapărare în fața unor transformări imprevizibile”, declară Dan.
El adaugă că, în acest moment, România „trebuie să se concentreze pe restabilirea credibilității, atât intern, în fața propriilor cetățeni, cât și extern, pentru a șterge orice urmă de scepticism din ochii partenerilor occidentali”.
„În politica externă, este esențial să rămânem alături de nucleul statelor occidentale. Statele Unite și NATO sunt garanții fundamentali ai securității noastre, fără de care nu putem concepe un viitor sigur”, mai scrie Nicușor Dan.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
