Într-un interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu miercuri, 29 ianuarie, Călin Georgescu a făcut mai multe afirmații cu privire la integritatea și suveranitatea Ucrainei. El a spus că „lumea se schimbă”, „se vor schimba frontierele”, Ucraina va fi „împărțită”, iar România ar avea „interes” în preluarea unor teritorii din Ucraina.
Mesajul lui Georgescu – cel care a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale ulterior anulate – a fost criticat atât de la București, cât și de la Kiev.
Într-un comunicat de presă dat publicității joi, la o zi după afirmațiile ce oglindesc poziția Moscovei, Ministerul Afacerilor de Externe (MAE) a declarat că România rămâne „fermă” în sprijinirea suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei, cu menținerea granițelor ei actuale, adică așa cum sunt ele recunoscute de toate tratatele internaționale și de tratatul de bună vecinătate cu România.
Ministerul de Externe al Ucrainei a reacționat joi, 30 ianuarie, spunând că afirmațiile lui Georgescu sunt „o lipsă de respect extremă față de Ucraina și poporul ucrainean”.
Cum se poziționează, însă, cei mai importanți oameni politici din cele mai înalte instituții ale statului român și liderii partidelor parlamentare de la București în fața unor afirmații atât de grave?
Europa Liberă a trimis solicitări către președintele Klaus Iohannis prin Administrația Prezidențială, premierul Marcel Ciolacu la Biroul de Presă al Guvernul României și către partidele parlamentare (PSD, PNL, UDMR, AUR, POT).
I-am întrebat pe fiecare dintre acești înalți demnitari cum se poziționează față de declarațiile candidatului pro-rus Călin Georgescu și care ar putea fi consecințele unor astfel de afirmații asupra credibilității internaționale a României și, în primul rând, în fața aliaților din NATO și Uniunea Europeană.
Administrația Prezidențială și Guvernul României nu au răspuns solicitării Europei Libere până la publicarea acestui articol.
Dintre șefii partidelor politice parlamentare, numai USR a luat poziție public, prin președinta Elena Lasconi.
Fosta candidată la alegerile prezidențiale – clasată pe locul doi – a scris pe Facebook că Ucraina „este stat suveran, cu granițe recunoscute internațional”. Este și motivul pentru care Europa Liberă nu a solicitat și punctul de vedere al USR, era deja cunoscut.
„Am auzit azi prea puține voci care să condamne ferm enormitățile spuse de contracandidatul meu despre cum va lua România bucăți din Ucraina, pe care și-o dorește învinsă, și astfel țara noastră va avea o lungă frontieră direct cu Rusia”, a scris Elena Lasconi.
Dintre candidații care și-au anunțat intenția să candideze pentru Cotroceni, posibili competitori contra lui Călin Georgescu, a mai reacționat Nicusor Dan, primarul Capitalei.
Acesta a spus la B1 TV că afirmațiile lui Georgescu sunt „o prostie cât casa”, „copy-paste după Putin”.
„Omenirea a trăit 70 de ani de pace și prosperitate pentru că au existat niște tratate internaționale care au pus niște granițe și care au oprit războiul. Bineînțeles că există populații românești în Ucraina, există Republica Moldova. Tot ce putem noi să facem este să ne asigurăm că ei, ca minoritari în țările acelea, au cât mai multe drepturi”, a spus Nicușor Dan.
Președinții PNL, PSD, UDMR, AUR și POT nu au răspuns solicitării Europa Liberă până la publicarea acestui articol.
De la PNL a reacționat Alexandru Muraru, unul dintre cei 29 (douăzecișinouă) de vicepreședinți ai partidului care are și patru prim-vicepreședinți. Acesta a spus într-un comunicat de presă că „dacă ambasadorul rus ar fi spus aceleași lucruri, ar fi stârnit un scandal diplomatic. Declarațiile lui Georgescu sunt chiar mai grave decât ale servitorilor diplomatici ai regimului de la Kremlin”.
Vicepreședintele PNL spune că atunci
„România nu va legitima niciodată rapturile teritoriale”Alexandru Muraru/ PNL
„ când Putin a anexat ilegal Crimeea, a făcut-o folosind aceleași justificări istorice pe care le repetă azi Georgescu. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, a invocat exact aceeași retorică: că statul ucrainean «nu există». Georgescu, prin pozițiile sale, încearcă să justifice astfel de rapturi teritoriale, inclusiv cele pe care Rusia le-a comis împotriva României de-a lungul istoriei. Practic, Georgescu folosește același model retoric al Kremlinului: invocarea unui trecut falsificat pentru a justifica încălcarea dreptului internațional”, spune Alexandru Muraru.
Ar trebui să ia poziție autoritățile române față de astfel de afirmații? Este periculoasă lipsa unei reacții mai ferme din partea autorităților de la București?
Analiștii politici și istoricii consultați de Europa Liberă spun că autoritățile trebuie să reacționeze temperat la astfel de declarații.
Afirmațiile lui Georgescu nu trebuie ignorate, însă mesajul de condamnare a lor trebuie calibrat în așa fel încât candidatul pro-rus să nu câștige din punct de vedere electoral.
Valentin Naumescu: Declarațiile lui Călin Georgescu sunt declarații iresponsabile, încalcă articole din Constituție
Analistul politic Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, spune că „e foarte bine că Ministerul de Externe a luat poziție”.
„Mai mult decât atât, nu cred că autoritățile ar trebui să facă declarații. Din următoarea rațiune: suntem într-un context pre-electoral, în care a discuta ca autorități, ca Guvern, Președinte, Premier declarațiile unui candidat la alegerile prezidențiale înseamnă indirect să-l punem în centrul agendei publice din România. În rest, fiind un context electoral, trebuie să reacționeze și ceilalți candidați – care trebuie să-și convingă electoratul”, spune Valentin Naumescu.
Profesorul de la Universitatea „Babeş-Bolyai” susține că, în cazul în care instituțiile statului ar reacționa intrând într-o polemică cu Georgescu, nu ar face decât „să ridice [electoral] acest candidat”.
Pentru astfel de declarații este foarte posibil ca CCR-ul să nu îi valideze candidatura.prof. Valentin Naumescu
„Declarațiile lui Călin Georgescu sunt inepte, iresponsabile și arată totala incompetență a acestui candidat pentru funcția de președinte al României. Pentru astfel de declarații este foarte posibil ca CCR-ul (Curtea Constituțională, n.r.) – dacă vor exista sesizări – să nu îi valideze candidatura, pentru că a încălcat articole din Constituție”.
„Noi avem un tratat cu Ucraina din 1997, care este încorporat în textul Constituției. Candidații trebuie să respecte textul Constituției. De asemenea, există la articolul 30 – libertatea de exprimare – alineatele șase și șapte, care vorbesc despre limitele principiului libertății de exprimare și interzicerea declarațiilor care incită la război de agresiune”, susține Valentin Naumescu.
Totuși, analistul politic accentueză că politicianul pro-rus Georgescu nu trebuie pus în centrul agendei politice a statului român.
„S-a înțeles pe plan internațional cine este omul. De acum încolo, și ceilalți candidați trebuie să își promoveze ideile și să-și convingă alegătorii. Declarațiile lui Călin Georgescu au acest scop de a crea diviziuni în interiorul țării, nu au niciun impact în plan internațional. Sunt zero. Iar dacă reacția vine din partea guvernului sau a președintelui, cu atât mai mult că președintele este extrem de impopular în prezent, cred că impactul nu ar fi altul decât să-l crească”, subliniază Valentin Naumescu.
Cosmin Popa: Scopul lui Georgescu e să torpileze sprijinul public pentru cauza Ucrainei
Călin Georgescu este angajat într-un demers constant de destabilizare politică a României și face tot ceea ce ține de el și de cei care îl susțin să obțină acest lucru, spune istoricul Cosmin Popa pentru Europa Liberă.
„Din perspectiva politicii oficiale, cred că impactul este nul. Din punct de vedere al celor care nu-i împărtășesc opiniile, iarăși, impactul este nul. De fapt, domnul în cauză face ceea ce știe el să facă mai bine: repetă pozițiile lui Putin. Așa că din punctul ăsta de vedere nu e nimic de mirare”, spune Cosmin Popa.
Istoricul subliniază că declarațiile cu privire la Ucraina ale lui Georgescu au ca scop „să torpileze sprijinul public pentru cauza Ucrainei și spijinul politic și militar a României pentru cauza Ucrainei, care de fapt este un sprijin pentru securitatea noastră națională”.
„A luat o poziție și Ministerul de Externe comunicând ceea ce noi știam cel puțin la nivel teoretic de mult, și anume că susține în continuare Ucraina și integritatea ei teritorială, ceea ce mi se pare important. Dacă ne întrebăm de ce partidele politice, Președinția, Guvernul, premierul n-au reacționat oficial, nici eu n-aș fi făcut-o, pentru că asta înseamnă să dai acestei persoane o importanță mai mare decât are de fapt”.
„Este foarte clar ce susține și ce gândește [Călin Georgescu]. Din punctul ăsta de vedere, este un semn de minimă onestitate din partea dânsului că nu încearcă să se mai ascundă că e putinist”.
Politologul Radu Carp: Premierul ar fi trebuit să reacționeze
Radu Carp, profesor universitar de Facultatea de Științe Politice a Universității București și doctor în Drept, spune că atât premierul, cât și cei care intenționează să candideze la alegerile prezidențiale ar fi trebuit să reacționeze.
„Or, aici am văzut reacții într-un anumit șablon, care nu au fost preluate. Nu au fost preluate pentru că nu atingeau esența. Adică de a spune că domnul Georgescu nu vorbește în numele României”, spune Radu Carp.
Profesorul arată că poziția oficială a României este că respectă integritatea teritorială a Ucrainei și că a recunoscut Ucraina în actualele sale granițe. Nu ce spune Călin Georgescu.
„Orice astfel de declarație înseamnă a nega nu numai acest principiu pe care noi l-am reafirmat de mai multe ori, dar și tratatele în vigoare și recunoașterea Ucrainei ca stat independent. Când Ucraina și-a adjudecat independența, România a recunoscut-o în actualele granițe. De aceea cred că este periculos acest discurs”.
Profesorul Carp subliniază că autoritățile de la București trebuie să spună foarte clar că Georgescu vorbește doar în nume propriu, în condițiile în care „presa rusă preia aceste intervenții ale domnului sale ca și cum ar fi în numele României”.
Anne Applebaum, istoric: „Putin vrea o Românie izolată”
Călin Georgescu a intrat în atenția presei internaționale. Jurnalista și istoricul Anne Applebaum a scris recent, într-un articol din The Atlantic, că Georgescu este „un nou Rasputin” al zilelor noastre.
Într-un interviu publicat vineri de G4Media, Anne Applebaum spune că pozițiile lui Georgescu prin care promovează izolaționismul și ruperea legăturilor României cu UE și NATO arată de fapt că el „este foarte aliniat cu ceea ce își dorește președintele Rusiei”.
„Putin vrea o Românie izolată. Vrea o Europă slabă, o Europă care să nu sprijine Ucraina și care, astfel, să fie mai vulnerabilă atât la un atac militar, cât și la un atac de propagandă din partea Rusiei”, spune Anne Applebaum.
Jurnalista arată că „oricine susține izolaționismul într-o țară ca România argumentează, de fapt, pentru slăbirea țării și pentru limitarea suveranității sale”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
