Munițiile cu dispersie sunt interzise la nivel global pentru că provoacă daune civile atât imediate, cât și pe termen lung, lăsând în urmă rămășițe neexplodate care acționează ca mine terestre ani de zile.
Daunele civile cauzate de noua utilizare a munițiilor cu dispersie și transferurile recente ale armelor din domeniu dovedesc necesitatea urgentă ca toate țările să se alăture interdicției internaționale privind munițiile cu dispersie, a declarat Human Rights Watch în publicarea raportului global al „Cluster Munition Monitor 2023".
„Munițiile cu dispersie sunt arme odioase care sunt interzise la nivel global, pentru că provoacă daune și suferințe civile atât imediate, cât și pe termen lung", a declarat Mary Wareham, director de advocacy pentru arme la Human Rights Watch și editor al „Cluster Munition Monitor 2023".
„Este de neconceput că civilii încă mor din cauza atacurilor cu muniție cu dispersie la 15 ani după ce aceste arme au fost scoase în afara legii".
Munițiile cu dispersie pot fi trase de la sol cu artilerie, rachete și proiectile de mortiere sau aruncate din avioane. Ele se deschid de obicei în aer, dispersând mai multe submuniții sau bombe pe o zonă largă.
Multe submuniții nu reușesc să explodeze la impactul inițial, lăsând urme care pot răni și ucide fără discriminare, ca minele terestre, ani de zile, până când sunt curățate și distruse.
În 2022, 95% dintre victimele munițiilor cu dispersie înregistrate de Monitor au fost civili.
Atacurile cu muniție cu dispersie au ucis sau rănit cel puțin 987 de persoane în 2022, dintre care 890 se aflau în Ucraina.
Rusia a folosit muniții cu dispersie în mod repetat în Ucraina de la invadarea ei pe 24 februarie 2022, provocând decese și răniri în rândul civililor.
Forțele ucrainene au folosit, de asemenea, muniții cu dispersie, soldate cu victime civile.
Armata din Myanmar și forțele guvernamentale siriene au folosit muniții cu dispersie în 2022, provocând daune civile suplimentare.
Niciuna dintre aceste țări nu a semnat sau ratificat tratatul internațional care interzice munițiile cu dispersie.
Cluster Munition Monitor nu a înregistrat noi victime în urma atacurilor cu muniție cu dispersie în 2021, dar a identificat cel puțin 149 de victime din rămășițe ale atacurilor anterioare cu muniție cu dispersie, în principal din submuniții neexplodate.
În 2022, au existat în total cel puțin 185 de victime din resturile de muniție cu dispersie din Azerbaidjan, Irak, Laos, Liban, Siria, Ucraina și Yemen.
Copiii au reprezentat 71% din totalul victimelor resturilor de muniție cu dispersie în care a fost înregistrată grupa de vârstă.
Rusia a folosit stocuri de muniții cu dispersie vechi și de muniții nou dezvoltate în Ucraina în 2022 și în prima jumătate a anului 2023.
În iulie 2023, Statele Unite au început să transfere Ucrainei o cantitate nespecificată din stocurile sale de muniții cu dispersie livrate de artilerie de 155 mm, care livrează submuniții DPICM care au o rată de eșec a muniției neexplodate (UXO) cuprinsă între 6 și 14%.
Cel puțin 21 de lideri guvernamentali și oficiali, inclusiv din țări care sprijină efortul de război al Ucrainei, au criticat decizia guvernului american de a transfera aceste arme.
„Cel mai mare obstacol în calea țărilor care lucrează pentru eradicarea munițiilor cu dispersie sunt guvernele care nu doresc să adere la convenție și care subminează principiile acesteia prin utilizarea sau transferul armei", a spus Wareham.
„În general, țările care au interzis munițiile cu dispersie fac progrese constante pentru a-și distruge stocurile și pentru a curăța zonele contaminate, în ciuda provocărilor ample."
Un total de 112 țări au ratificat Convenția din 2008 privind munițiile cu dispersie și alte 12 au semnat, indicând dorința de a respecta prevederile acesteia.
Nigeria a ratificat convenția pe 28 februarie. Sudanul de Sud a făcut acest pas pe 3 august.
Nu au existat rapoarte sau acuzații confirmate de noi utilizări, producție sau transferuri de muniții cu dispersie de către niciun stat parte de la adoptarea convenției la Dublin, Irlanda, la 30 mai 2008.
Din 2008, părțile la convenție au distrus colectiv aproape 1,5 milioane de muniții cu dispersie și 178,5 milioane de submuniții, ceea ce reprezintă 99% din stocurile de muniții cu dispersie pe care le-au declarat.
Bulgaria a distrus ultimele stocuri de muniție cu dispersie în iunie. Bulgaria, Peru și Slovacia au distrus un total de cel puțin 4.166 de muniții cu dispersie stocate și 134.598 de submuniții în 2022 și în prima jumătate a anului 2023.
„Cluster Munition Monitor 2023" urmărește eforturile de eradicare a munițiilor cu dispersie ale tuturor țărilor, indiferent dacă au aderat sau nu la tratat.
Raportul a constatat că 26 de țări și alte 3 zone sunt contaminate sau suspectate a fi contaminate cu resturi de muniție cu dispersie.
În conformitate cu convenția, statele părți contaminate cu muniție cu dispersie au curățat colectiv peste 93 de kilometri pătrați de teren afectat în 2022, distrugând cel puțin 75.779 de submuniții și alte rămășițe de muniție cu dispersie.
„Munițiile cu dispersie sunt arme stigmatizate pe scară largă din motive etice, legale și umanitare", a spus Wareham.
„Guvernele care se opun stigmatizării munițiilor cu dispersie ar trebui să-și reconsidere poziția în lumina daunelor teribile pe care aceste arme le provoacă și să se alăture interdicției internaționale".
„Cluster Munition Monitor 2023" este raportul anual de monitorizare al Coaliției pentru muniții cu dispersie, coaliția globală a organizațiilor neguvernamentale co-fondată și prezidată de Human Rights Watch.
Raportul va fi prezentat țărilor care participă la cea de-a 11-a reuniune anuală a Convenției privind munițiile cu dispersie la Organizația Națiunilor Unite de la Geneva, în perioada 11 -14 septembrie.
