Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță miercuri, 5 martie, că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a atașatului militar, aero și naval al Federației Ruse la București, precum și a adjunctului acestuia.
Potrivit Ambasadei Rusiei la București, cele două funcții sunt ocupate în prezent de Victor Makovski și de Evgeni Ignatiev.
Conform uzanțelor diplomatice, Ministerul de Externe nu explică motivele pentru care cei doi oficiali ruși au fost declarați persona non grata în România.
Instituția invocă totuși că cei expulzați au desfășurat „activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.
MAE mai precizează că decizia a fost comunicată însărcinatului cu afaceri al Ambasadei Federației Ruse la București astăzi.
Acesta a fost convocat la sediul MAE, din dispoziția ministrului Emil Hurezeanu.
Moscova a anunțat că va riposta împotriva deciziei autorităților române, a declarat însărcinatului cu afaceri al Federaţiei Ruse în România, Elena Kopnina, fără a da alte detalii.
„Partea rusă consideră acest pas nejustificat și neprietenos și își rezervă dreptul de a lua măsuri de retorsiune”, a declarat Yelena Kopnina, pentru TASS.
Un mesaj identic a transmis, pe rețelele sociale și pe site-ul propriu, și Ambasada Rusiei.
Conveția de la Viena din 1961 prevede că:
„Statul acreditar (n.r. în acest caz România) poate oricând, şi fără a trebui sa motiveze hotărîrea, să informeze statul acreditant că şeful sau orice alt membru al personalului diplomatic al misiunii este persona non grata sau ca orice alt membru al personalului misiunii nu este acceptabil. În acest caz, statul acreditant va rechema persoana în cauza sau va pune capăt funcţiilor sale în cadrul misiunii, după caz.
Dacă statul acreditant refuza să execute sau nu execută într-un termen rezonabil obligaţiile care îi incumbă conform paragrafului 1 al prezentului articol, statul acreditar poate refuza să recunoască persoanei în cauza calitatea de membru al misiunii.”
Legătura cu Călin Georgescu
Potrivit Spotmedia, atașatul militar adjunct al Ambasadei Rusiei la București, Evgheni Ignatiev, apare în dosarul penal al lui Călin Georgescu ca om de legătură cu rețeaua de susținători ai acestuia.
Sursa citată scrie că, în acest dosar, apar date care ar arăta că Marian Motocu, un apropiat al lui Georgescu trimis în judecată în februarie 2025 pentru propagandă legionară, mesaje antisemite și xenofobe pe rețelele de socializare, ar fi sunat în trecut la Ambasada Rusiei din România.
Acolo, ar fi cerut să discute cu colonelul Evgheni Ignatiev, scrie SpotMedia.
Potrivit aceleiași surse, „Ignatiev, atașatul militar adjunct al ambasadei Rusiei la București, este o figură extrem de cunoscută cercurilor politice și de afaceri din țară. E o persoană care participă la târguri, conferințe, evenimente, pune întrebări și strânge informații cu conștiinciozitate, conform declarațiilor unor persoane care l-au văzut în acțiune. Deși autoritățile știu că face muncă de spionaj, nu a fost expulzat din cauză că, fiind foarte cunoscut, eficiența lui e redusă”, a declarat pentru SpotMedia.ro o sursă avizată.
Pe 27 februarie, Europa Liberă publica informații din ordonanța prin care Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar.
În document este amintită o înregistrare dintre Marian Motocu și Călin Georgescu. Cel din urmă i-ar fi transmis lui Motocu că, „dacă lucrurile merg bine, va începe în ianuarie, că există un plan, o strategie cunoscută doar de el”, iar „Marian Motocu va avea locul lui în această acțiune ”.
De asemenea, spun procurorii, ar mai exista aproximativ 150 de mesaje între Călin Georgescu și Marian Motocu.
Printre ele, „un fișier .mp4, creat în 13.09.2024, care reprezintă un apel telefonic cu Călin Georgescu – Marian Motocu îi transmite că s-a întâlnit la Craiova, cu oamenii trimiși de Călin Georgescu”.
Tot în telefonul lui Marian Motocu ar fi fost găsit un apel către Ambasada Rusiei de pe 13 septembrie 2024 când sună, se prezintă și cere să vorbească cu colonelul Ignatiev Evgeni.
Acuzațiile spionajului rusesc
În ultimii trei ani, personalul rus diplomatic acreditat la București s-a redus cu două treimi. Personalul român acreditat în Federația Rusă a fost, de asemenea, micșorat.
Marți, 4 martie, Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei a acuzat că în spatele acuzațiilor penale formulate de magistrații români împotriva lui Călin Georgescu s-ar afla conducerea Uniunii Europene.
Ministerul de Externe de la București a reacționat precizând că „afirmațiile recente ale serviciilor rusești sunt ridicole și complet neavenite” și că fac parte din strategia Federației Ruse de a submina sistemul democratic din România.
De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a scris pe rețeaua X:
„Faptul că un serviciu secret al Rusiei se poziționează față de decizii ale autorităților române este de netolerat! Rusia nu poate transmite autorităților române pe cine să ancheteze și pe cine nu. Rusia nu poate dicta pe cine să aleagă românii și pe cine nu”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe rețelele sociale.
Primul ministru a adăugat că Rusia nu poate fi considerată un model de bune practici pentru democrație și că este o țară în care opozanții politici sunt torturați, aruncați în închisori sau omorâți.
Știre în curs de actualizare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
