La ceremonia din parlamentul țării, Siljanovska-Davkova s-a referit la țara sa ca la „Macedonia”, și nu „Macedonia de Nord”, numele oficial al țării. Atitudinea acesteia a făcut-o pe ambasadoarea Greciei să părăsească ceremonia de învestire.
Luni, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a criticat decizia noului președinte al Macedoniei de Nord de a se abate de la textul oficial al jurământului său.
„Această acțiune contrazice flagrant atât Acordul de la Prespa, cât și Constituția Macedoniei de Nord și, astfel, pune în pericol integritatea și viitorul națiunii”, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis într-o postare pe Facebook.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat și ea felul în care Siljanovska-Davkova și-a ales cuvintele:
„Pentru ca Macedonia de Nord să-și continue calea de succes în ceea ce privește aderarea la UE, este extrem de important ca țara să continue pe calea reformelor și a respectării depline a acordurilor sale obligatorii, inclusiv a Acordului de la Prespa”, a scris von der Leyen pe platforma X.
Utilizarea de către autoritățile de la Skopje a numelui „Macedonia” pentru a-și desemna propria țară irită Grecia. Atena consideră că numele își are originea în Regatul Greciei Antice al Macedoniei, care a existat cu secole înainte ca popoarele slave să ajungă în regiune. Prin urmare, țara balcanică nu ar avea dreptul să o folosească, cred grecii.
Grecia are, de asemenea, o provincie numită Macedonia, care se învecinează cu vecinul său nordic.
Acordul de la Prespa a permis aderarea Macedoniei de Nord la NATO
Disputa veche de zeci de ani părea să fi fost rezolvată în 2018, când ambele părți au semnat un acord și țara a adoptat oficial și în Constituție numele de „Macedonia de Nord”.
Urmare a acordului de la Prespa, numele și constituția țării au fost schimbate, permițând Macedoniei de Nord să adere la NATO în 2020 și să înceapă procesul de aderare la UE.
După semnarea acordului, în Macedonia de Nord a avut loc un referendum, pe 30 septembrie 2018. Prezența a fost însă sub pragul de 50%, astfel că referendumul nu a fost validat. Cei care au participat însă au susținut covârșitor aderarea la UE și NATO prin acceptarea acordului de la Prespa.
Acordul a fost ulterior ratificat în parlament cu o majoritate de două treimi. După ratificare, acordul a intrat în vigoare la 12 februarie 2019.
Acordul de la Prespa a fost semnat de guvernul nord-macedonean de centru-stânga, fără susținerea grupării de opoziție de centru-dreapta din care face parte noua președintă Gordana Siljanovska-Davkova.
De altfel, noua președintă a declarat public înainte de alegeri că nu este de acord cu noul nume al țării, așa cum a fost el stabilit prin tratatul din 2018.
Revenirea la putere a dreptei naționaliste din Macedonia de Nord riscă, de asemenea, să reaprindă tensiunile cu Bulgaria, care a blocat mult timp aderarea la UE a Skopje din cauza disputelor lingvistice și istorice.
Bulgaria cere, pentru a fi de acord cu aderarea Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, ca minoritatea bulgară din țara balcanică să fie recunoscută în constituția țării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
