Partidul naționalist de dreapta VMRO-DPMNE din Macedonia de Nord a obținut o victorie clară atât în alegerile prezidențiale, cât și în cele parlamentare. Victoria partidului de dreapta ar putea complica obiectivul Macedoniei de Nord de a adera la UE și ar putea afecta relațiile cu vecinii Bulgaria și Grecia.
Candidata susținută de VMRO-DPMNE, Gordana Siljanovska-Davkova, în vârstă de 70 de ani, devine prima femeie președinte al țării. Ea l-a învins net pe actualul președinte pro-occidental Stevo Pendarovski, susținut de social-democrații de guvernământ.
Cu 99,8% din voturi numărate, Siljanovska-Davkova a obținut 65,1% din voturi, determinându-l pe Pendarovski, care a obținut 29,2%, să-și recunoască înfrângerea. El a spus că „rezultatele sunt clare” și i-a felicitat pe câștigători.
Într-un vot parlamentar simultan, VMRO-DPMNE a primit 43,2% din voturi și va avea 58 de locuri în parlamentul de 120 de locuri,
punând capăt mandatului de șapte ani al SDSM la putere.
Liderul VMRO-DPMNE și așteptatul viitor prim-ministru, Hristijan Mickoski, a declarat că partidul său și blocul Vredi al partidelor albaneze de opoziție, care a câștigat 13 locuri, vor forma guvernul.
Liderul partidului social-democrat SDSM, Dimitar Kovacevski, fost prim-ministru, a recunoscut la rândul lui înfrângerea în alegeri.
„Rezultatul este dezamăgitor și aceasta este o mare lovitură pentru SDSM”, a adăugat el.
Posibile probleme cu Bulgaria
Deși ambele tabere politice opuse care au participat la alegeri susțin integrarea în UE, ele au viziuni diferite cu privire la modul de abordare a cererilor Bulgariei ca Macedonia de Nord să recunoască în Constituție minoritatea etnică bulgare.
În timp ce social-democrații și partidele etnice albaneze sunt de acord cu modificările constituționale, VMRO-DPMNE declară că nu va accepta ceea ce numește „dictatul Bulgariei”.
Partidul a transmis că ar putea încerca să renegocieze condițiile privind negocierile de aderare și să caute garanții din partea UE că va fi ultima solicitare a Bulgariei pentru a renunța la veto-ul sau privind aderarea la UE a Macedoniei de Nord.
De asemenea, probabilul viitor premier, Hristijan Mickoski, a refuzat să recunoască noul nume al țării și acordul istoric cu Grecia din 2018, care a adăugat „Nord” la numele țării pentru a soluționa o dispută de lungă durată cu Atena. Acordul a permis Macedoniei de Nord să adere la NATO.
Imediat ce Comisia Electorală de Stat va anunța rezultatele oficiale finale, noul președinte va fi inaugurat până la 12 mai, când mandatul actualului președinte se încheie oficial.
Siljanovska Davkova va face o declarație în fața parlamentarilor vechiului parlament, iar noul parlament trebuie constituit în termen de 20 de zile.
Președintele este cel care trebuie să dea mandatul formal câștigătorului alegerilor parlamentare pentru a forma un guvern. Acest pas are loc în termen de 10 zile de la constituirea noului parlament, dar negocierile dintre liderii partidelor încep de obicei informal cu câteva zile mai devreme, imediat după alegeri.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
