„Trebuie să înțelegem că trebuie să apărăm valorile democratice. Dragii mei, dacă cursul acesta se va schimba și cum vedem că partidele extremiste au început cu tot felul de mesaje care sunt foarte amenințătoare pentru noi, comunitatea, chiar dacă sunt învăluite într-un discurs frumos, dar trebuie să avem grijă că este un măr otrăvit (...)”, și-a început discursul Dorin Cioabă.
El a atras atenția că „aceste persoane și aceste partide care au intrat de curând în Parlament comemorează pe cei care au distrus poporul nostru rom, pe cei care ne-au dus în lagărele de exterminare”.
Cioabă a criticat lipsa de reacție a autorităților care au permis „să se difuzeze așa ceva pe posturile de televiziune și nu au fost oprite imaginile cu doamna Șoșoacă care participă la comemorarea unui legionar care a distrus comunitatea noastră de romi”.
„Noi, romii, trebuie să înțelegem că nu putem să ne alăturăm acestor partide extremiste care, prin însăși activitatea lor, prin statutul lor vor o țară în care să nu mai existe comunități.
Faptul că l-au pomenit pe Antonescu și l-au făcut erou și-l comemorează pe Codreanu și pe alți legionari care au distrus comunitatea noastră de romi, asta ne face pe noi să ne detașăm clar de aceste partide.
De aceea, mesajul meu este ca comunitatea de romi să voteze duminică candidatul Elena Lasconi, candidatul democrației.”
Cioabă i-a făcut și un mic portret Elenei Lasconi, contracandidata extremistului de dreapta prorus Călin Georgescu.
„Este o doamnă pe care o cunosc de foarte mulți ani, cu care am colaborat și am avut anumite proiecte și știu că s-a implicat în problematica romilor, să promoveze această comunitate. Ea este susținută de partidele puternice.”
„Așadar, pentru toți membrii comunității noastre de romi: lăsați discursurile acestea ale candidatului Georgescu pentru că ele nu sunt pentru noi, ele sunt exact împotriva noastră.
El promovează un curent care, împreună cu aceste partide [extremiste] să elimine comunitatea noastră de romi, să ne facă să plecăm singuri din țara aceasta, creând anumite legi împotriva noastră.
Așa că, el vorbește frumos, dar cine vorbește mult și greșește, iar acest candidat a greșit când l-a pomenit pe Antonescu și a făcut din el un idol al lui”, a spus Cioabă.
El a făcut un îndemn și la delimitarea de partidele extremiste, care au promovat legionarismul.
„Apoi, cei din partidele [extremiste] au promovat legionarismul și au pierdut voturile noastre, ale romilor.
De aceea, vă spun că noi o vom vota pe Elena Lasconi și voi, cu toții, dragii mei romi, nu vă lăsați influențați de discursurile acestea.
Știm prin ce-am trecut. Chiar imnul nostru, «Gelem gelem», spune că «legionarii ne-au omorât pe noi». Și nu vom promova și nu vom vota astfel de politici.”
El a dat și referințe despre Elena Lasconi care, ca primar la Câmpulung Muscel, a ajutat comunitatea romă, a spus că a vorbit cu ea pentru a o informa că o va susține la alegerile de duminică din turul doi și și-a invitat din nou comunitatea să o facă:
„Eu o cunosc pe doamna Lasconi, știu că este o femeie serioasă, care a făcut multe lucruri în comunitatea în care este primar, a ajutat mulți membri ai comunității rome, am aceste informații.
Am avut o discuție telefonică cu domnia sa că îi acord acest sprijin. Comunitatea romilor va vota cu Elena Lasconi și voi știți că întotdeauna v-am îndemnat în lucrurile bune, nu trebuie să vă lăsați influențați de nimeni. Votăm Elena Lasconi și da democrației! Votăm Elena Lasconi!”
În 1942 Ion Antonescu a ordonat deportarea în Transnistria a 24.617 de cetățeni români de etnie romă, dintre care numai jumătate au supraviețuit și au reușit să se reîntoarcă în România. Circa 11.000 au murit de frig, inaniție și epidemii apărute în urma condițiilor inumane la care au fost supuși.
De la eliberarea din robie și până la Guvernul Ion Antonescu nu a existat o „problemă” a țiganilor.
Naționalismul din perioada interbelică nu a cuprins atitudini și manifestări antițigănești. Nu a existat un rasism antițigănesc, așa cum a fost cel antievreiesc.
Ideea deportării romilor i-a aparținut lui Ion Antonescu. Luarea unor măsuri împotriva romilor s-a discutat pentru prima dată în ședința Consiliului de Miniștri din 7 februarie 1941, când s-a pus problema scoaterii romilor din București.
Criteriile care au stat la baza acestei măsuri au fost cele de ordine publică și socială, nefiind invocate motive de natură rasială. Pentru deportarea romilor în Transnistria nu s-a mai folosit - ca în cazul evreilor - pretextul de comunism sau activități subversive pro-sovietice, ci etichetarea întregii minorități rome ca „nomazi”, „nemobilizabili și periculoși ordinei publice”.
Ion Antonescu a venit cu planul irealizabil de construire a 3-4 sate compacte în Bărăgan, cu câte 5.000–6.000 de familii (respectiv, 20-40000 de locuitori în fiecare „sat”) și, după asanarea bălților Dunării, să-i mute acolo pentru a se ocupa cu pescuitul.
După precedentul deportării evreilor în Transnistria, începute în toamna anului 1941, a decis și deportarea romilor în acest ținut.
În baza deciziei luate de Ion Antonescu la începutul lunii mai 1942, a fost emis Ordinul Președinției Consiliului de Miniștri nr. 26.756/1942 către Ministerul Afacerilor Interne, prin care se solicita un studiu care să cuprindă regiunile de strângere, modul de organizare a convoaielor, itinerarele, conducerea și paza convoaielor, punctele de trecere peste Prut, Nistru și Bug.
Genocidul romilor în Transnistria nu s-a produs prin execuții, ca în cazul evreilor. Ei au fost lăsați să moară din cauza condițiilor de viață inumane la care au fost supuși: înfometare, frig, privarea de asistență medicală și de sanitație minimală.
Lipsa asistenței medicale a dus la situația că, în majoritatea cazurilor, cauza decesului era decisă în cancelariile oficiale conform formulei: vara dizenteria și iarna tifosul exantematic, ambele boli fiind provocatoare de epidemii și datorate condițiilor dezastruase de sanitație, situație pe care propaganda oficială o atribuia „obiceiurilor insalubre de viață ale romilor”.
