Actualizare 22:45 - Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat că va convoca ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în perioada următoare, însă aceasta nu va avea pe ordinea subiectul alegerilor prezidențiale anulate anul trecut de Curtea Constituțională.
„Convocarea se va concentra exclusiv pe aspecte legate de securitate și apărare", a declarat Bolojan joi seară, de la Bruxelles, după ședința EUCO.
„Până în acest moment, nu dispunem de niciun element suplimentar care să justifice o astfel de convocare pe subiectul menționat", a spus el, întrebat cum răspunde insistențelor mai multor oameni politici de la București, inclusiv premierul Marcel Ciolacu, pentru discutarea în CSAT a unor aspecte legate de scrutinul prezidențial anulat.
Actualizare 22:30 - Ungaria a fost singura țară din cele 27 de state membre UE care nu a votat în favoarea declarației privind sprijinul continuu pentru Ucraina, a declarat președintele interimar al României Ilie Bolojan, la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European (EUCO).
„Această a doua parte a fost adoptată de 26 de țări, cu excepția Ungariei," a precizat Bolojan, referindu-se la documentul care reconfirmă angajamentul european față de Ucraina.
Liderii europeni au reconfirmat joi sprijinul continuu pentru Kiev, considerând esențial ca Ucraina să se afle într-o „poziție de negociere bună" pentru viitoarele discuții de pace.
Actualizare 22:20 - „În ceea ce privește subiectul apărării europene, a fost adoptată o decizie susținută de toți cei 27 de membri, deci în unanimitate, în care ideea principală este că Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare", a declarat președintele interimar al României joi seară, după ședința Consiliului European (EUCO).
El a spus că va fi introdusă „clauza de salvgardare" care permite statelor membre să facă cheltuieli suplimentare pentru apărare fără ca acestea să fie cuprinse în deficitele bugetare.
Un alt element semnificativ este alocarea a 150 de miliarde de euro sub forma unui împrumut susținut din bugetul UE pentru cheltuieli de apărare. De asemenea, fondurile europene necheltuite vor putea fi redirecționate către sectorul apărării.
În plus, Banca Europeană de Investiții va primi mandat pentru a acorda credite industriei de apărare, iar băncile comerciale afiliate BEI vor putea oferi finanțare companiilor din acest domeniu, a spus președintele interimar.
Actualizare 20:30 - Concluziile Consiliului European privind apărarea europeană, 6 martie 2025
1. Reamintind Declarația de la Versailles din martie 2022 și Busola strategică pentru securitate și apărare, Consiliul European subliniază că Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată să acționeze și să facă față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare cu o abordare la 360°. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și repercusiunile sale asupra securității europene și globale într-un mediu în schimbare constituie o provocare existențială pentru Uniunea Europeană.
2. În acest context, Uniunea Europeană va accelera mobilizarea instrumentelor și finanțării necesare pentru a consolida securitatea Uniunii Europene și protecția cetățenilor noștri. Procedând astfel, Uniunea își va consolida pregătirea generală pentru apărare, își va reduce dependențele strategice, va aborda lacunele critice în materie de capacități și va consolida în consecință baza tehnologică și industrială de apărare europeană în întreaga Uniune, astfel încât să fie în măsură să furnizeze mai bine echipamente în cantitățile și în ritmul accelerat necesar. Acest lucru va contribui, de asemenea, la stimularea competitivității industriale și tehnologice europene.
3. Pe baza concluziilor sale anterioare și în conformitate cu competențele respective conferite de tratate și în lumina scrisorii recente a Președintelui Comisiei, Consiliul European subliniază necesitatea de a continua creșterea substanțială a cheltuielilor pentru securitatea și apărarea Europei și:
a) salută intenția Comisiei de a recomanda Consiliului activarea, în mod coordonat, a clauzei naționale de salvare în temeiul Pactului de stabilitate și creștere, ca măsură imediată, și invită Comisia să analizeze măsuri suplimentare, ținând seama de opiniile Consiliului, asigurând totodată sustenabilitatea datoriei, pentru a facilita cheltuielile semnificative pentru apărare la nivel național în toate statele membre;
b) invită Comisia să propună surse suplimentare de finanțare pentru apărare la nivelul UE, inclusiv prin posibilități și stimulente suplimentare oferite tuturor statelor membre, pe baza principiilor obiectivității, nediscriminării și tratamentului egal al statelor membre, în utilizarea alocațiilor lor actuale în cadrul programelor de finanțare relevante ale UE și să prezinte rapid propuneri relevante;
c) ia act de intenția Comisiei de a prezenta o propunere pentru un nou instrument al UE care să ofere statelor membre împrumuturi garantate de bugetul UE în valoare de până la 150 de miliarde EUR și invită Consiliul să examineze această propunere în regim de urgență;
d) salută scrisoarea recentă a președintelui Grupului Băncii Europene de Investiții și planurile de a-și intensifica sprijinul pentru industria europeană de securitate și apărare, salvându-i, în același timp, operațiunile și capacitatea de finanțare și solicită Consiliului guvernatorilor Băncii Europene de Investiții (BEI) să continue să adapteze de urgență practicile BEI de acordare a împrumuturilor industriei apărării, în special prin reevaluarea volumului de fonduri disponibile și prin creșterea volumului de fonduri disponibile și prin creșterea volumului de securitate în domeniul securității; apărare;
e) subliniază importanța mobilizării finanțării private pentru industria apărării și invită Comisia să ia în considerare măsuri în acest sens, inclusiv prin semnalarea investitorilor privați asupra importanței industriei apărării pentru Europa în general;
f) identifică următoarea primă listă de domenii prioritare de acțiune la nivelul UE în domeniul capabilităților ținând cont de lecțiile învățate din războiul din Ucraina, în conformitate cu activitatea deja depusă în cadrul Agenției Europene de Apărare și în deplină coerență cu NATO: apărarea antiaeriană și antirachetă; sisteme de artilerie, inclusiv capacități de lovitură de precizie adâncă; rachete și muniție; drone și sisteme antidrone; facilitatori strategici, inclusiv în ceea ce privește protecția spațiului și a infrastructurii critice; mobilitatea militară; cibernetică; inteligență artificială și război electronic;
g) subliniază că apărarea tuturor frontierelor terestre, aeriene și maritime ale UE contribuie la securitatea Europei în ansamblu, în special în ceea ce privește granița de est a UE, având în vedere amenințările reprezentate de Rusia și Belarus;
h) în plus, având în vedere amenințările la restul frontierelor UE, subliniază importanța apărării acestora;
i) subliniază importanța unei agregări mai sistematice a cererii, a armonizării cerințelor și a achizițiilor comune, cu scopul de a reduce costurile globale, de a asigura standardizarea și interoperabilitatea și de a oferi industriei europene, inclusiv IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie, o mai mare predictibilitate, precum și a contribui la o piață care funcționează bine pentru industria apărării, care ar mobiliza mai bine investițiile private și publice și ar asigura accesul transfrontalier al lanțurilor de aprovizionare;
j) invită Agenția Europeană de Apărare, împreună cu Înaltul Reprezentant, Comisia și statele membre, să revizuiască rapid procesele adecvate în acest scop;
k) invită colegiuitorii să încheie cât mai curând posibil negocierile privind Programul european pentru industria de apărare (EDIP);
l) subliniază importanța sprijinului continuu pentru cercetare, inovare și dezvoltare prin Fondul european de apărare;
m) invită Comisia și colegiuitorii să avanseze rapid în ceea ce privește simplificarea cadrului juridic și administrativ, în special pentru achizițiile publice, cooperarea în industrie, cerințele de autorizare și raportare, pentru a aborda toate obstacolele și blocajele care împiedică o creștere rapidă a industriei apărării, inclusiv pentru IMM-uri și întreprinderile mijlocii. În acest context, Consiliul European invită Comisia să acorde prioritate unui omnibus de simplificare specific apărării.
4. Consiliul European reamintește, de asemenea, că o Uniune Europeană mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și al apărării va contribui în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne, pentru acele state care sunt membre ale acesteia, fundamentul apărării lor colective. Acesta invită statele membre care sunt, de asemenea, aliate NATO să se coordoneze înainte de Summitul NATO din iunie 2025. Consiliul European subliniază importanța colaborării cu parteneri din afara UE care au aceleași opinii.
5. Cele de mai sus nu aduc atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ia în considerare interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre, în conformitate cu tratatele.
6. Consiliul European așteaptă cu interes Cartea albă privind viitorul apărării europene, inclusiv alte elemente și opțiuni din aceasta care urmăresc să stimuleze în mod substanțial finanțarea apărării europene și să consolideze baza tehnologică și industrială a apărării europene.
7. Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni la reuniunile sale din martie și iunie.
Actualizare 20:00 - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus joi, la Bruxelles, că țara sa își dorește pacea, „dar nu cu prețul renunțării la Ucraina”.
El le-a cerut națiunilor europene să continue să implice Ucraina în negocierile de pace și a salutat planul ReArm al Comisiei Europene, salutând efortul țărilor europene de a crește cheltuielile pentru apărare.
Zelenski a spus că Kievul a căutat pace „din primul moment al războiului” și că „în fiecare zi și în fiecare noapte trebuie să protejăm vieți”.
„Rachetele balistice rusești continuă să lovească orașele noastre. Bombardamentele continuă. Grupurile de sabotaj rusești încă încearcă să intre pe teritoriul nostru peste graniță în regiunile Sumî și Harkov. Moscova nu își reduce investițiile în moarte, își mărește armata și nu face pauze în încercarea de a depăși sancțiunile. Rusia are acum 220 de brigăzi cu experiență de război. În cinci ani, ei vor aduce acest număr la 300. Trebuie să răspundem la acest lucru, având grijă de vieți acum, mâine și poimâine”, a spus Zelenski în fața Consiliului European.
El a mulțumit UE pentru cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni și a spus că această „presiune” trebuie continuată.
„Avem nevoie de al 17-lea pachet de sancțiuni. Sancțiunile ar trebui să funcționeze până când Rusia va opri ocupația. Știu că se dezvoltă un instrument financiar european special pentru rezistența Ucrainei, vă rugăm să accelerați această activitate. În toate aceste circumstanțe, este necesar să se accelereze munca echipelor noastre în negocierile privind” admiterea Ucrainei.”
Zelenski a mai informat Consiliul că Ucraina și Statele Unite „au reluat munca” și speră să aibă „o întâlnire semnificativă” săptămâna viitoare.
Actualizare ora 19:45 - Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a anunțat la Bruxelles, după discuții cu președintele Franței, Emmanuel Macron, că următoarea reuniune a reprezentanților Coaliției care vor să ajute țara sa se vor reuni pe 11 martie. Reuniunea precedentă a avut loc la Londra, duminica trecută, iar la ea a participat și președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
„Am discutat despre viitoarea întâlnire din 11 martie la nivelul reprezentanților militari ai țărilor dispuse să depună eforturi mai mari pentru asigurarea unei securități de încredere în contextul încheierii acestui război. Ne-am coordonat pozițiile și pașii următori. Avem o viziune comună absolut clară: Pacea reală și durabilă este posibilă prin cooperarea dintre Ucraina, întreaga Europă și Statele Unite. Războiul trebuie să se termine cât mai curând posibil”, a scris Zelensky pe contul său de pe rețeaua X.
Actualizare ora 18:35 - Slovacia cere liderilor europeni să preseze Kievul să reia tranzitul de gaze rusești către Europa. Ucraina a refuzat prelungirea contractului cu Rusia privind tranzitul de gaze către centrul continentului la începutul anului. Kievul a explicat că nu vrea să alimenteze cu bani Rusia care apoi, comite atrocități în Ucraina.
Potrivit Reuters, premierul slovac Robert Fico a cerut să se menționeze în documentul final al Consiliului European extraordinar care are loc joi la Bruxelles, reluarea tranzitului de gaze. În caz contrar, Slovacia ar putea bloca declarația reuniunii.
Actualizare ora 18:00 - Președintele Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor europeni să determine Kremlinul să oprească atacurile aeriene și maritime asupra Ucrainei, ca un pas către construirea încrederii și să avanseze în negocierile pentru oprirea războiului și a creșterii securității în întreaga Europă.
„Toată lumea trebuie să se asigure că Rusia, ca unică sursă a acestui război, acceptă să-i pună capăt”, a declarat Zelenski pe 6 martie, potrivit unei copii a discursului său obținută de RFE/RL.
„Acest lucru poate fi dovedit prin două forme de «tăcere» care sunt ușor de stabilit și de monitorizat și anume: fără atacuri asupra energiei și a altor infrastructuri civile – armistițiu pentru rachete, bombe și drone cu rază lungă de acțiune. Iar a doua este armistițiu pe apă, adică fără operațiuni militare în Marea Neagră”.
***
Articolul inițial
Jurnaliștii Europei Libere Ray Furlong și Rikard Jozwiak scriu joi, înaintea reuniunii speciale a liderilor Uniunii Europene (UE), că după întâlnirile de criză de la Paris (16 și 19 februarie) și de la Londra (2 martie) președinții și șefii de guverne ai blocului vor să pună la punct consolidarea apărării aeriene, artileriei și „capacităților de lovitură de precizie profundă”.
„Uniunea Europeană va întoarce cu adevărat pagina” în domeniul apărării, a declarat pentru Europa Liberă, în ajunul summitului, un înalt oficial al UE. El a adăugat că s-a văzut o „voință clară” în acest sens „din partea tuturor”.
Totuși, incertituninea planează în privința poziției Ungariei, prin premierul Viktor Orbán, care s-a opus în ultimii ani sprijinirii militare a Ucrainei de către UE.
Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a declarat la Bruxelles, înainte de începerea Consiliului European, potrivit Politico: „Noi, ca PPE, ne-am săturat ca Victor Orbán să blocheze o înțelegere comună și de bun simț în Uniunea Europeană. Trebuie să reflecteze dacă dorește cu adevărat să fie parte din plan și să facă parte dintr-o familie europeană mai largă”.
Consiliul European de joi, 6 martie, are loc în contextul în care Statele Unite ale Americii au suspendat ajutorul militar și de intelligence pentru Ucraina, iar liderii Administrației Donald Trump, în frunte cu președintele SUA, au somat Europa să cheltuiască mai mult pentru propria apărare.
Ministrul forțelor armate franceze, Sébastien Lecornu, a anunțat că Parisul a decis deja sprijinirea Ucrainei cu informații.
La reuniunea de la Bruxelles participă și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. El a declarat înainte de începerea reuniunii, că le mulțumește liderilor europeni pentru „un semnal atât de puternic” de susținere. „Îl simțim”, a mărturisit președintele Ucrainei.
Zelenski le va prezenta aliaților europeni situația de pe frontul de luptă.
Înainte de reuniune, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că susținerea Ucrainei este importantă astfel încât până la încheierea păcii, „să existe condiții ca frontul (n.r. de luptă) să nu se rupă”.
„Susținerea Ucrainei este de fapt, o susținere pentru o stabilitate la granițele țării noastre și, indirect, este o susținere pentru pacea țării noastre”, a declarat președintele interimar al României.
El a subliniat că România susține creșterea rolului Europei în menținerea păcii, dar „asta înseamnă dezvoltarea pilonului european în NATO, în așa fel încât să aibă o greutate mai mare, și menținerea parteneriatului cu Statele Unite al Americii, pentru ca NATO să-și consolideze rolul de garant al păcii pe continentul nostru.”
Înainte de începerea Consiliului European, președintele Ilie Bolojan a discutat cu viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz.
Liderul de la Berlin este un susținător al sprijinirii Ucrainei și al întăririi apărării europene.
Potrivit președintelui Ilie Bolojan, ei au vorbit și despre „oportunitățile de intensificare a cooperării bilaterale, inclusiv în domeniul industriei de apărare” dintre România și Germania.
În România, compania germană Rheinmetall, una dintre cele mai importante companii militare din lume, a început mai multe investiții și are contracte cu Ministerul Apărării.
Cum arată acum capacitatea europeană de apărare
Potrivit Consiliului European, între 2021 și 2024, statele membre ale Uniunii și-au crescut cheltuielile de apărare cu peste 30%.
Anul trecut, aceste cheltuieli au ajuns la aproximativ 326 de miliarde de euro, adică 1,9 % din produsul intern brut al Uniunii.
O creștere substanțială a cheltuielilor pentru apărare s-a întâmplat în statele membre ale Uniunii începând din 2023, în anul următor invadării Ucrainei de către Rusia.
In 2023, industriile de apărare din Uniune au avut o cifră de afaceri de aproape 160 de miliarde de euro, cu aproape 17% mai mult decât în 2022.
Statele membre au crescut cu aproape 65 de miliarde de euro investițiile în industria aeronautică militară și au alocat în plus pentru apărarea terestră peste 56 de miliarde de euro.
În 2023, în industria de apărare din cele 27 de țări ale Uniunii ajunseseră să lucreze aproape 600.000 de oameni, potrivit Uniunii Europene.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat joi, 6 martie, înainte de Consiliul European special: „Cursa înarmărilor ne aduce provocări cu totul noi, iar Europa trebuie să-și asume această provocare, această cursă a înarmărilor și trebuie să o câștige. Sunt convins că Rusia va pierde această cursă a înarmărilor, la fel cum Uniunea Sovietică a pierdut una similară acum 40 de ani”.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat înainte de începerea Consiliului, că Uniunea trăiește timpuri extraordinar de dificile („It's a bout damn time”).
„Trebuie să ne punem banii acolo unde este vital”, a spus lidera Uniunii.
Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă a Uniunii, ministra de Externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a explicat că discutatea planului de reînarmare, joi, este doar o etapă de securizare a blocului comunitar.
La finalul lui martie, va avea loc o nouă reuniune a liderilor Uniunii, a explicat Kallas.
Ea a atras atenția și asupra atitudinii Ungariei: „Blocajele Ungariei devin tot mai mult o problemă. De aceea vorbim de coaliția țărilor dispuse să ajute (n.r. Ucraina), pentru ca o singură țară să nu poată bloca totul. Altfel, Ungaria poate vorbi de la sine. Cu toții ne dorim pace, dar nu poate fi o pace care să aducă mai multă suferință pentru Ucraina și pentru noi”, a spus ea.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat în schimb, că pledează pentru întărirea capacităților de apărare a statelor membre ale Uniunii.
„Deși s-ar putea să nu fim de acord cu privire la modalitățile de a ajunge la pace (n.r. în Ucraina), suntem de acord că trebuie să întărim capacitățile de apărare ale națiunilor europene, iar aceste eforturi ar trebui să împuternicească mai degrabă statele membre decât birocrații de la Bruxelles”, a declarat liderul de la Budapesta.
Politico scrie că, în 2024, Rusia a cheltuit aproximativ 6,7% din produsul său intern brut pentru apărare.
Până în 2027, cheltuilele pentru apărare ale celor 27 de state membre ar putea crește cu încă 100 de miliarde de ero, în termeni reali, susține Consiliul.
Consiliul European crede că în actualul context, „cooperarea sporită în ceea ce privește investițiile în apărare este esențială. Oferă oportunități de economisire a costurilor și poate ajuta statele membre să cheltuiască fondurile disponibile mai eficient”.
Statele EU au zeci de tipuri de sisteme și echipamente militare, inclusiv americane, iar armonizarea folosirii lor este dificilă.
Pentru actualul exercițiu bugetar – 2021 – 2027, Uniunea Europeană a alocat 16,4 miliarde de euro pentru securitate și apărare, însă realitatea de acum este diferită față de cea de la realizarea bugetului pentru această perioadă, când Rusia nu invadase încă Ucraina.
Ce propun acum liderii Uniunii Europene
Acum, președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cred că instituțiile europene pot aduna, cu acordul liderilor statelor membre, 800 de miliarde de euro pentru o apărare mai bună.
150 de miliarde de euro ar urma să reprezinte împrumuturi făcute de Comisie, prevăzute deja pentru alte programe europene, precum cel de coeziune (dezvoltare).
Înainte de începerea Consiliului European Special, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că planul care se referă la această sumă va oferi „posibilitatea de a investi în industria de apărare ucraineană sau de a procura capabilități militare care vor merge imediat în Ucraina”.
Diferența până la 800 de miliarde de euro – 650 de miliarde de euro – ar reprezenta bani alocați în plus de statele membre pentru apărare.
Pentru asemenea cheltuieli, Bruxellesul este dispus să relaxeze regulile privind obligația statelor membre de a nu depăși un deficit de 3% din propriul produs intern brut și în ceea ce privește obligația ca datoria publică să nu depășească 60% din PIB.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
