Apărarea și securitatea României încă funcționează după legi vechi, unele adoptate la începutul anilor 1990.
- Legea apărării a fost adoptată, de exemplu, în 1994. Așadar, acum 31 de ani.
- Legea pregătirii populației pentru apărare datează din 2006.
- Legea privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale a fost emisă în 2006 și a fost actualizată în 2017.
Imediat după începerea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în primăvara lui 2022, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a început să lucreze la o nouă legislație privind apărarea României.
Cum se plimbă între instituții, de trei ani, Legea pregătirii populației pentru apărare
Primul proiect lege trimis de MApN, după începerea invaziei Rusiei în Ucraina, spre avizare, ministerelor care trebuie să aprobe proiectele sale a fost în mai 2022. Era vorba despre Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare.
Proiectul a ajuns pe 5 mai 2022 la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), spune într-un răspuns transmis Europei Libere, MAI.
Instituția susține că a avizat proiectul, iar pe 24 mai 2022 l-a trimis înapoi la MApN, semnat de ministrul de resort de la acel moment, Lucian Bode.
Același proiect al Legii pregătirii populației pentru apărare a ajuns pentru avizare și la alte instituții –Ministerul de Finanțe (MF), Serviciul Român de Informații (SRI), Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
La Finanțe, nu este clar din ce motive, actul normativ a ajuns abia după un an și jumătate. Și anume, pe 15 ianuarie 2024, după cum a precizat un reprezentant al MF pentru Europa Liberă.
Instituția mai spune și că a returnat proiectul MApN după numai patru zile, pe 29 ianuarie 2024.
Două zile mai târziu, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, cerea într-un interviu acordat Europei Libere noi legi ale apărării, spunând că populația României ar trebui să fie pregătită pentru un eventual conflict militar.
„Populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți. Eu, personal, nu neapărat ca militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici. Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest. Sunt mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare”, a declarat generalul Gheorghiţă Vlad în februarie 2024.
Totodată, şeful Statului Major al Apărării a explicat că Armata Română intenţionează să introducă un serviciu militar în termen, voluntar:
„Printre altele, ne dorim să introducem un serviciu militar în termen, voluntar. Adică vizăm segmentul de vârstă între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, naționalitate, credințe religioase, tineri care doresc să îmbrace haina militară. Să plătim acest serviciu și să îi pregătim după principiile de bază de ducere a războiului”.
El a adăugat că „trebuie să discutăm de o politică de combatere a dezinformării, trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației".
Șeful militar al Armatei amintea că Ministerul Apărării Naționale are pregătit proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, „în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic.”
Proiectul, explica generalul Vlad, urmărea pregătirea voluntară a celor care „doresc să învețe să tragă cu arma, să orienteze într-un mediu dificil, să supraviețuiască într-un mediu dificil, să știe să se protejeze împotriva armelor chimice, să-și facă o decontaminare personală”.
Solicitat de Europa Liberă să spună dacă și când a avizat proiectele de legi privind apărarea și pregătirea populației pentru apărare, SRI a precizat doar că și-a dat acordul pentru actele normative.
„Vă comunicăm că proiectele Legii Apărării Naționale și Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, inițiate de Ministerul Apărării Naționale, au fost supuse evaluării și avizate de către SRI, conform normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, a transmis Serviciul Român de Informații.
Ministerul Apărării Naționale spunea Europei Libere, în august 2024, că Legea pregătirii populației pentru apărare – proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare – este în curs de avizare.
Până la finalul mandatului fostului guvern, Ciolacu I, adică până în decembrie 2024, Guvernul nu a adoptat proiectul de lege în vederea trimiterii lui la Parlament pentru dezbatere și vot.
Pe 23 decembrie 2024, după alegerile parlamentare de pe 1 decembrie, noul Guvern, Ciolacu II, a fost instalat.
Ministrul Apărării a început să retrimită proiectul lege privind pregătirea populației pentru apărare la instituțiile avizatoare.
Cel mai rapid a fost noul ministru al Finanțelor. Potrivit Ministerului de Finanțe, Tanczsos Barna a semnat proiectul de lege chiar în ziua în care actul normativ a ajuns la el.
„În data de 25.02.2025, proiectul legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare a fost transmis Ministerului Finanțelor, pentru reavizare, ca urmare a schimbării componenței Guvernului, iar în data de 25.02.2025, Ministerul Finanțelor a transmis inițiatorului avizul favorabil asupra acestei legi”, a transmis instituția Europei Libere.
Ministerul Afacerilor Interne spune că a primit pe 13 ianuarie 2025 cea mai recentă formă a proiectului privind pregătirea populației pentru apărare și l-a restituit, semnat, către MApN, pe 20 ianuarie.
În proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare postat pe site-ul propriu de MApN, în iulie 2022, se prevedea:
„Art. 13¹
(1) Pe timp de pace, cetățenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de militar voluntar în termen.
(2) Înscrierea în programul prevăzut la alin. (1) se face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere de către solicitantul care a fost declarat apt în urma evaluării psihologice efectuate într-un centru zonal de selecție şi orientare şi prezintă adeverinţă medicală, eliberată de medicul de familie, că este «clinic sănătos şi nu este în evidență cu boli cronice».
(3) Organizarea şi desfăşurarea programului prevăzut la alin. (1), precum şi angajamentul prevăzut la alin. (2) se reglementează prin ordin al ministrului apărării naţionale.
(4) Pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen beneficiază gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală şi 2 din 6 medicamente, precum şi de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se supun prevederilor legilor şi regulamentelor militare.
(5) Cetățenii care au finalizat programul de pregătire militară de bază prevăzut la alin. (1), primesc o indemnizație reprezentând 3 câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata.
(6) Centrele militare îi iau în evidență și îi introduc în rezerva operațională.
Legea apărării naționale, modificată de șapte ori, dar niciodată după invazia Rusiei
Schimbarea Guvernului, în decembrie 2024, a întors din drum și Legea apărării naționale, lege care prevede exact cum se organizează apărarea României.
Înainte de a pleca de la Palatul Victoria, vechiul executiv a adoptat – pe 17 decembrie 2024 – proiectul de lege, iar actul normativ urma să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere și vot. Avea deja toate avizele luate.
Documentul nu a fost trimis legislativului, iar odată cu instalarea noului Guvern, procesul de avizare a fost luat de la capăt.
Proiectul fusese pus în dezbatere publică de MApN în aprilie 2024.
Acum, Ministerul de Finanțe, una dintre instituțiile avizatoare, spune pentru Europa Liberă că documentul i-a fost transmis ultima dată anul trecut.
Prima dată, în consultare, la începutul lunii octombrie 2024, iar pe 20 octombrie, trei săptămîni mai târziu, instituția a trimis MApN „adresă fără observații asupra proiectului.”
După numai 10 zile, MApN a retrimis proiectul la Ministerul Finanțelor, mai spune instituția, de data aceasta pentru aviz.
„În data de 05.11.2024, Ministerul Finanțelor a transmis inițiatorului avizul favorabil asupra acestei legi”, a adăugat instituția responsabilă de bugetul țării.
În 2025, la reluarea procedurii, până pe 6 martie cel puțin, MApN nu trimisese din nou proiectul la Ministerul de Finanțe.
L-a trimis însă Ministerului Afacerilor Interne. MAI precizează că „proiectul Legii apărării naționale a României a fost transmis Ministerului Afacerilor Interne de către Ministerul Apărării Naționale în data de 04.10.2024, fiind semnat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și restituit în data de 08.10.2024. Un document cu conținut similar a fost retransmis instituției noastre în data de 16.01.2025 fiind restituit semnat Ministerului Apărării Naționale, în data de 22.01.2025.”
Proiectul Legii apărării naționale prevede între altele, cum pot acționa trupe sau capabilități non-militare pentru contracararea amenințărilor hibride, precum și că „punerea în practică a deciziilor, măsurilor și acțiunilor privind apărarea națională este obligatorie pentru toti cetățenii țării”.
De asemenea, măsurile dispuse în caz de necesitate sunt obligatorii „pentru autoritățile și instituțiile publice și pentru toti operatorii economici, indiferent de forma de proprietate”, se mai arată în proiectul de lege publicat de MApN.
Proiectul de lege privind apărarea națională prevede că, pe timpul unor situații de criză sau excepționale, autoritățile și instituțiile publice pot institui măsuri graduale în mai multe domenii „dispuse în condițiile legii”:
- diplomatic
- informațional
- militar
- ordine și siguranță publică
- economic
- financiar
- de informatii și juridic.
Proiectul de lege este încă blocat pe drumul avizării.
Singurele două legi ale apărării votate de Parlament în ultimii ani, contestate la CCR de suveraniști
În februarie 2025, după mai bine de un an și jumătate de violare a spațiului aerian național de către drone străine, rusești în primul rând, Parlamentul a votat:
-Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național;
-Legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român.
Legile nu sunt în vigoare nici acum.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, nu le-a putut promulga pentru că partidele extremiste - Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) le-au atacat la Curtea Constituțională.
Articolele din proiectul de lege pentru care cele trei partide au cerut intervenția Curții Constituționale ar încălca principiul suveranității, statutul juridic al armatei și al CSAT și pe cel al regimului apărării patriei, spun parlamentarii celor trei partide.
Un alt partid de opoziție, Uniunea pentru Salvarea României (USR), a criticat, prin vocea președintei Elena Lasconi, demersul celor trei partide.
„În timp ce Europa discută deschis despre întărirea apărării UE și a Ucrainei și despre modul în care ne putem proteja în fața unei amenințări rusești tot mai clare, în România se întâmplă ceva incredibil: AUR, SOS și POT au atacat la CCR legile care permit Armatei Române să doboare dronele rusești care ne violează spațiul aerian de luni de zile”, a scris pe pagina sa de Facebook președinta USR.
Judecătorii CCR au anunțat că termenul de judecată a contestației privind cele două legi este 27 martie.
Specialist în politici publice: tactică de temporizare
Argumentul „schimbării Guvernului” nu rezistă unei analize serioase, crede specialistul în politici publice Elena Calistru, președinta organizației civice Funky Citizens. Guvernul anterior, afirmă ea, „a avut una dintre cele mai lungi și stabile perioade de guvernare din ultimii ani. Iar din punct de vedere procedural, nu există nicio obligație legală ca un proiect legislativ aflat în circuit parlamentar să fie reavizat de noul ministru - este suficient avizul dat de un ministru legitim la momentul inițierii”.
Calistru crede că e vorba, mai curând, despre „o tactică de temporizare sau de reorientare politică a conținutului acestor legi, mascată sub pretextul respectării unor formalități inexistente”. Și, adaugă ea, „pericolul real aici nu este doar întârzierea nejustificată a unor legi importante pentru securitatea națională, ci și alimentarea teoriilor conspirației. Într-un context regional tensionat, astfel de decizii pot fi ușor interpretate greșit ca «pregătiri pentru război» sau dovezi că «politicienii ne târăsc în conflict» - exact tipul de narativ care hrănește propaganda anti-occidentală și sentimentele izolaționaliste promovate agresiv de anumiți candidați”.
Ce face Polonia pentru a pregăti țara să se apere
Pe lângă alocarea unui buget record pentru apărare, de peste 4% din PIB (44 de miliarde de euro), Polonia face pregătiri pentru a-i învăța pe toți bărbații deprinderile necesare în caz de război.
Pe 7 martie, premierul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat în Parlamentul de la Varșovia că Executivul lucrează la un plan de pregătire militară pentru toți bărbații țării.
„Vom încerca să avem totul pus la punct până la sfârșitul acestui an, astfel încât fiecare bărbat adult din Polonia să fie antrenat în caz de război, astfel încât această rezervă să fie comparabilă și adecvată potențialelor amenințări”, a spus premierul.
Tusk a spus cu ocazia aceluiași discurs că vrea să mărească Armata de la 200.000 la 500.000 de polonezi.
„Vorbim despre necesitatea de a avea o armată de jumătate de milion în Polonia, inclusiv rezerviștii”, a mai spus Tusk.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
