POT a furnizat, însă, presei un document asumat de cele trei partide, semnat de liderii grupurilor parlamentare și redactat de deputatele de la SOS, Verginia Vedinaș și Mariana Vârgă, adresat Secretariatului General al Camerei Deputaților și Curții Constituționale, care contestă constituționalitate a patru articole din legea privind controlul spațiului aerian național.
Legea a fost adoptată săptămâna trecută de Senat.
Articolele din proiectul de lege pentru care cele trei partide cer intervenția Curții Constituționale ar încălca principiul suveranității, statutul juridic al armatei și al CSAT și pe cel al regimului apărării patriei, spun parlamentarii celor trei partide.
Ce articole din proiectul de legea sunt considerate neconstituționale:
Art.7 alin.(2) conform căruia: „(2)Pentru exercitarea controlului utilizării spațiului aerian național, alături de structuri și mijloace militare specializate naționale, pot fi întrebuințate structuri și mijloace militare specializate ale NATO și ale statelor membre NATO.”
-Art.7 alin.(3), care are următorul conținut: „(3)Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Apărării, poate efectua transferul de autoritate către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice asupra elementelor naționale din compunerea structurii de forțe a armatei care execută misiuni specifice pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în cadrul Sistemului Integrat de Apărare Aeriană și Antirachetă NATO sau în cadrul unor coaliții, pe o durată determinată, în condițiile legii române și ale tratatelor la care România este parte.”
Art. 23, care prevede: „Măsurile prevăzute la art.21 și art.22 alin.(1) - (3) sunt luate de structurile din instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de structurile forțelor statelor aliate și partenere, în condițiile tratatelor la care România este parte și a înțelegerilor tehnice încheiate în acest sens, cu respectarea legislației române.”
Art.25, care prevede: „Pentru aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol, se utilizează armamentul din dotare, dispozitivele şi echipamentele operate de structurile prevăzute la art. 23.”
Art.26 alin. (1) și (2), conform căruia: „(1) Vehiculul aerian care intră în spațiul aerian național poate fi distrus de mijloacele de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la suprafață, naționale și/sau aliate ori partenere. (2) Forțele și mijloacele aeriene aparținând statelor aliate sau partenere pot participa la măsura prevăzută la alin.(1), în conformitate cu tratatele de apărare colectivă la care România este parte sau potrivit tratatelor bilaterale privind acordarea reciprocă de garanții de securitate.”
Într-un mesaj publicat pe Facebook, liderul USR, Elena Lasconi, consideră „revoltător” demersul celor trei partide.
„În timp ce Europa discută deschis despre întărirea apărării UE și a Ucrainei și despre modul în care ne putem proteja în fața unei amenințări rusești tot mai clare, în România se întâmplă ceva incredibil: AUR, SOS și POT au atacat la CCR legile care permit Armatei Române să doboare dronele rusești care ne violează spațiul aerian de luni de zile”, scrie pe pagina sa de Facebook președinta partidului de opoziție, Uniunea pentru Salvarea României (USR), Elena Lasconi.
Tot luni, Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunţat că începe procedura de revocare a lui Ilie Bolojan din funcţia de preşedinte al Senatului şi, implicit, de preşedinte interimar al României pentru că „a devenit un pericol de securitate naţională”.
POT îi impută lui Bolojan că și-ar fi depăşit „grav” atribuţiile de preşedinte interimar, pentru că ia decizii „fără susținerea românilor” privind creșterea costurilor de apărare și „creșterea gradului de înarmare”, că nu l-a revocat pe ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, care ar fi „încercat atragerea României într-un conflict extern prin declarațiile sale împotriva administrației Trump” și că nu a explicat motivul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie trecut.
