Mișcarea de Auto-Determinare (LVV) din Kosovo, condusă de premierul Albin Kurti, pare să fi obținut cele mai multe voturi în alegerile parlamentare din Kosovo, scrie RFE/RL. Rezultatele preliminare arată că partidul său nu a reușit să obțină o majoritate absolută. Astfel, opoziția ar putea avea o șansă să formeze guvernul.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat pe 9 februarie că, după numărarea a 73% din voturi, LVV a obținut 42%.
Pe locul doi s-a clasat Partidul Democrat din Kosovo (PDK) cu 22,8%, urmat de Liga Democratică din Kosovo (LDK) cu 17,9% și Alianța pentru Viitorul Kosovo (AAK) împreună cu partenerul său NISMA, cu 7,6%.
Partidul Lista Sârbă a obținut 2,98%. Formațiunea care reprezintă etnicii sârbi a participat la alegeri după ce un tribunal special a anulat, pe 25 decembrie, o decizie a comisiei electorale care interzisese participarea la scrutin.
Secțiile de vot s-au închis duminică (9 februarie) la ora 19:00, iar aproximativ 42% dintre alegătorii eligibili și-au exprimat votul pentru cele 120 de locuri din Parlament.
Kurti își declară victoria, deși rezultatul final rămâne incert
Încă nu este clar cine va reuși să formeze guvernul. Cu toate acestea, premierul Kurti și-a declarat victoria și susține că va putea forma guvernul.
„Alegerile au fost libere, democratice și corecte”, a spus premierul într-o conferință de presă la Pristina.
„Le mulțumesc alegătorilor LVV și partenerilor noștri de coaliție. Suntem pe primul loc, iar acest rezultat confirmă buna noastră guvernare. Coaliția noastră va forma noul guvern”, a declarat el, fără a oferi cifre exacte.
Albin Kurti a adăugat că, potrivit rezultatelor preliminare, nici măcar dacă partidele clasate pe locurile doi și trei și-ar uni voturile, nu ar reuși să depășească LVV.
În schimb, liderul Ligii Democratice din Kosovo, Lumir Abdixhiku, a recunoscut că rezultatul de aproximativ 18% este dezamăgitor, dar a afirmat că își asumă responsabilitatea și că respectă verdictul alegătorilor.
Incertitudine în formarea viitorului guvern
Rezultatele oficiale finale ar putea întârzia, deoarece sistemul informatic al Comisiei Electorale Centrale a avut probleme tehnice cu sistemul informatic.
Președinta instituției, Vjosa Osmani, a declarat că, în ciuda unei „probleme software”, integritatea procesului electoral nu a fost afectată.
În Kosovo, aproximativ 1,97 milioane de cetățeni au fost înregistrați pentru a vota. Deși țara este un aliat tradițional al Statelor Unite, relațiile s-au tensionat în ultima perioadă din cauza unor politici ale guvernului Kurti, pe care Washingtonul le consideră un factor de instabilitate în relațiile cu minoritatea sârbă.
Albin Kurti a declarat însă că își dorește să rămână apropiat de Washington, în ciuda unor divergențe.
În ultimele luni, guvernul de la Pristina a încercat să își consolideze autoritatea în nordul Kosovo, unde trăiește majoritatea etnicilor sârbi.
Aceștia au menținut structuri paralele de guvernare cu sprijinul Belgradului. Kurti susține că aceste măsuri sunt necesare pentru respectarea statului de drept și sunt conforme cu Constituția Kosovo.
Alegerile și relațiile cu Uniunea Europeană
Kosovo a depus cererea de aderare la UE în 2022, însă procesul este blocat, pentru că cinci țări membre UE nu recunosc independența Kosovo. E vorba despre Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania.
Kosovo a fost o regiune autonomă a Serbiei până la conflictul din 1998-1999, când majoritatea albaneză a inițiat o revoltă armată împotriva Belgradului.
După un răspuns brutal al forțelor sârbe, NATO a intervenit printr-o campanie de bombardamente care a forțat retragerea trupelor sârbe și a pus capăt războiului.
În 2008, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia, însă Belgradul și alte câteva state încă nu recunosc acest statut.
Forța NATO de menținere a păcii, KFOR, este prezentă în Kosovo din 1999, cu rolul de a preveni noi conflicte.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
