NATO și Uniunea Europeană își consolidează prezența în Kosovo, pe fondul tensiunii în creștere înaintea alegerilor parlamentare din 9 februarie 2025, scrie Serviciul central al Europei Libere.
Alianța militară nord-atlantică a declarat că a trimis încă 200 de soldați italieni pentru a consolida misiunea de menținere a păcii KFOR condusă de NATO, care se află în Kosovo din 1999. Numără acum aproximativ 4.000 de soldați, în scădere de la un vârf de 50.000.
„Astăzi, trupele italiene din rezervele KFOR și-au finalizat sosirea... întărind prezența KFOR în Kosovo”, se arată într-un comunicat. „Brigada italiană de infanterie mecanizată «Sassari» va desfășura o serie de activități, împreună cu trupele KFOR”, se mai menționează.
Contingentul „va fi desfășurat ca răspuns la orice evoluție relevantă a situației de securitate, inclusiv în perioada electorală”, mai menționeză reprezentanții alianței.
În paralel, UE a transmis că a fost instituită o misiune de observare a alegerilor, pentru a supraveghea votul parlamentar.
Nathalie Loiseau, un membru francez al Parlamentului European care a fost numit lider de misiune, a declarat că o echipă de 100 de observatori va monitoriza alegerile, subliniind „sprijinul continuu al UE pentru Kosovo, pentru ca aceasta să-și consolideze și mai mult guvernanța democratică”.
Alegerile sunt văzute de mulți ca un test de forță pentru prim-ministrul Albin Kurti și partidul său de guvernământ, în condițiile în care tensiunile rămân mari cu minoritatea etnic-sârbă a țării și cu guvernul din Serbia.
Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, la un deceniu după un război dintre rebelii etnici-albanezi și forțele sârbe, care s-a încheiat după ce o campanie aeriană a NATO de 78 de zile a alungat trupele sârbe și a fost înființată o forță internațională de menținere a păcii.
Conflictul a provocat moartea a peste 10.000 de oameni -- cei mai mulți dintre ei etnici albanezi din Kosovo.
Kosovo are o majoritate etnică sârbă în mai multe districte, în timp ce etnicii albanezi populează în mod covârșitor restul țării balcanice, a cărei independență nu este recunoscută însă de Serbia.
Mai multe incidente au stârnit sentimente de furie din ambele părți în ultimii ani.
Tensiunile au crescut cel mai recent când autoritățile kosovare au percheziţionat, pe 15 ianuarie, birourile municipale din 10 zone susținute de Serbia, în timp ce guvernul continua să preseze închiderea așa-ziselor instituții paralele care au oferit Belgradului pârghii în fosta sa provincie.
Autorităţile din Kosovo spun că activitatea instituţiilor sârbe, care funcţionează încă din perioada postbelică din 1999, este „ilegală”.
Etnicii sârbi din nordul Kosovo au fost ghidați de zeci de ani de către Belgrad și structurile sale paralele din regiune, inclusiv prin intermediul băncilor sârbe, al unui sistem de pensii și al indemnizațiilor de șomaj.
SUA au fost unul dintre principalii susținători ai Kosovo de la declarația sa de independență, dar Washingtonul și-a exprimat opoziția față de multe dintre acțiunile Pristinei împotriva minorității sârbe și a îndemnat la negocierea unor acorduri cu privire la o serie de probleme.
UE a transmis ambelor părți că o normalizare a relațiilor este o cerință care trebuie luată în considerare pentru aderarea la blocul comunitar.
Viitoarele alegeri au intrat, de asemenea, în lumina reflectoarelor după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) din Kosovo a decis pe 23 decembrie să nu certifice principalul partid de etnie sârbă, excluzându-l efectiv de la alegerile parlamentare.
CEC a spus că principalul motiv pentru care a refuzat să certifice partidul Lista Sârbească a fost poziția naționalistă și legăturile strânse cu Serbia.
Cu toate acestea, o curte specială de apel la 25 decembrie a ordonat CEC să certifice Lista sârbească și candidații acesteia pentru alegeri, stabilind că partidul și-a îndeplinit toate obligațiile cerute cu privire la înscrierea în cursa electorală și, prin urmare, avea dreptul să fie certificat.
Cu informații de la AP și AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
