Redacția Europa Liberă de la Prișnina, capitala Kosovo, scrie că de alegerile de duminică, 9 februarie, depind viitorul diplomatic al țării, stabilitatea regională și statutul său internațional.
Printre aliații Kosovo se află Statele Unite și Uniunea Europeană.
„Mizele (n.r. alegerilor) sunt mari – fără alinierea cu aliații săi internaționali, Kosovo riscă nu doar fricțiuni diplomatice, ci și o potențială izolare sau chiar un conflict înghețat”, scriu jurnaliștii Europa Liberă Valona Tela și Rikard Jozwiak.
Relațiile Kosovo cu Washington și Bruxelles sunt centrate în jurul dialogului facilitat de Uniune între Serbia și Kosovo, care a început în 2011 și are ca scop normalizarea relațiilor dintre cele două țări.
Kosovo are statulul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
Cererea care a fost depusă în decembrie 2022, dar este blocată de atunci, întrucât nu există consens la nivelul celor 27 de state membre.
Cel mai mare obstacol sunt cele cinci țări UE – Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania – care nu recunosc independența Kosovo.
Kosovo și-a declarat independența de Serbia în februarie 2008.
Cine candidează în alegerile parlamentare și cine este favorit
La alegerile de duminică candidează Partidul Vetvendosje (Autodeterminare) al premierului în funcție Albin Kurti.
Partid nationalist, acesta este favorit în alegerile de duminică.
Partidul Democrat (PDK) și Liga Democrată Centristă din Kosovo (LDK) sunt considerate cei mai importanți rivali, scrie agenția de presă Agerpres.
Dintre cele 120 de mandate parlamentare, zece sunt rezervate etnicilor sârbi și alte 10 altor grupuri minoritare, mai scriu jurnaliștii de la agenția Agerpres.
Relația sârbo-kosovară, marcată de tensiuni
Serbia respinge și acum declarația de independență a Kosovo din 2008.
În ultimii 2 ani și jumătate, guvernul prim-ministrului Albin Kurti a adoptat o linie dură în relația cu minoritatea sârbă din nordul Kosovo.
A înlocuit plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor sârbe cu cele kosovare, a oprit importul monedei sârbe în Kosovo și a închis bănci și alte instituții paralele.
Mișcările lui Kurti au fost criticate de administrația anterioară a SUA și de UE, care au susținut că nu au fost coordonate cu partenerii internaționali ai Kosovo și au îngreunat viața etnicilor sârbi ai țării.
Richard Grenell, care a fost trimis special pentru discuțiile cu Serbia și Kosovo în prima administrație a președintelui american Donald Trump, a scris pe rețeaua X că „Guvernul Kurti nu a fost de încredere în timpul primului mandat al lui Trump și nici în timpul mandatului lui Biden”.
Potrivit lui Grenell, atât „republicanii, cât și democrații l-au criticat în mod constant pe Kurti pentru că a întreprins acțiuni unilaterale care destabiliza regiunea”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
