Actualizare, ora 20:30 - Președintele Senatului, Ilie Bolojan a anunțat că, în urma unei „ședințe pregătitoare”, a decis că se va suspenda din funcția de președinte al PNL astfel încât să poată asigura imparțialitatea politică necesară preluării funcției de președinte interimar al României.
„În această seară am avut o ședință pregătitoare, având în vedere faptul că, în urma demisiei Președintelui României, președintele Senatului ar urma să ocupe această funcție în calitate de interimar. Ca atare, conform prevederilor Constituției, nu mai poate fi membru al unui partid politic și, în această calitate, sunt obligat să mă suspend din calitatea de președinte al PNL și de membru al PNL”, a declarat Ilie Bolojan după ședința Grupului PNL de la Parlament.
El va propune ca funcția de șef al PNL să fie preluată de prim-vicepreședintele PNL, ministru de Interne și vicepremier, Cătălin Predoiu.
Ilie Bolojan intenționează să se suspende și din funcția de președinte al Senatului, deși legal se poate întoarce în aceeiași poziție după ce interimatul de la Cotroceni se încheie prin învestirea președintelui ales.
Articolul inițial
Ilie Bolojan (55 de ani), politicianul care se află acum în funcția de președinte al Senatului, a ajuns la București, în Parlamentul României, în decembrie 2024.
Devenise deja, pe 25 noiembrie, președinte interimar al Partidului Național Liberal, după ce, în urma eșecului la alegerile prezidențiale, fostul președinte și fostul candidat al partidului la șefia statului, Nicolae Ciucă (care a obținut 8,78% la turul I de scrutin al alegerilor prezidențiale și s-a plasat pe locul 4), și-a dat demisia.
Bolojan venea „la centru” după o lungă carieră în administrația locală din județul Bihor, mai întâi ca primar al Oradei vreme de trei mandate (2008 - 2020), apoi ca președinte al Consiliului Județean Bihor (2020 - 2024).
A devenit senator de Bihor în urma alegerilor parlamentare de la finalul anului trecut.
Este absolvent de Politehnică (1993) la Timișoara și de Matematică (1993) tot la Timișoara, potrivit CV-ului său.
În politică a început să se implice în 1993, când a devenit membru al Partidului Național Liberal (PNL).
Înainte de a intra în administrația publică, Ilie Bolojan a lucrat ca profesor de religie la Şcoala Ajutătoare Tileagd din Bihor (1993-1994) și a fost angajat la o firmă locală privată.
A intrat în administrația locală, prima dată în calitate de consilier local al orașului Aleșd (județul Bihor). A avut acest job între 1996-2004, pentru ca apoi, timp de un an, până în 2005, să fie consilier județean.
În perioada 2005 – 2007 a fost prefect de Bihor.
Au urmat doi ani la București, unde a fost Secretar General al Guvernului, în perioada în care premier era Călin Popescu Tăriceanu, iar guvernul se baza pe o majoritate asigurată de PNL, PDL și UDMR.
Cea mai răsunătoare inițiativă a sa din acea perioadă a fost legată de lista cu proprietățile protocolului de stat RAAPPS și a chiriilor modice plătite de diverși demnitari, chiar și după ce nu mai erau în funcție.
Începând cu 2008, Ilie Bolojan a câștigat trei mandate succesive de primar al Municipiului Oradea, pe care a reușit să-l transforme spectaculos după ce a obținut fonduri europene de 750 de milioane de euro și a reamenajat Centrul Civic. A deschis un incubator de afaceri sau a modernizat 85 de străzi din oraș.
Apoi, a fost ales președinte al Consiliului Județean Bihor, cu 61,5% dintre opțiunile de vot, în septembrie 2020.
Conform declarației de avere, Ilie Bolojan a moștenit cea mai mare parte a bunurilor pe care le are. În 2007, a moștenit un teren agricol cu o suprafață de 20.996 de metri pătrați și un altul intravilan de 4.043 de metri pătrați, în comuna Vadu Crișului, județul Bihor.
A mai primit moștenire o casă de locuit cu o suprafață de 100 de metri pătrați.
Mai are un apartament de 65 de metri pătrați în Oradea, cumpărat în 2008, și o mașină Mercedes, achiziționată în 2017.
În conturi, Ilie Bolojan are 6.200 de lei și 133.000 lei la CEC și 51.500 de lei la o altă bancă.
În 2024, a obținut din salariu 177.303 de lei de la Consiliul Județean Bihor, 3.120 euro din închirierea unui apartament și o subvenție de 900 de lei pe un teren agricol. Tot anul trecut, a avut și o indemnizație de la comisia de împrumuturi de la Ministerul Finanțelor, în valoare de 23.364 lei.
Conform presei locale, el a fost căsătorit, a divorțat în 2013 și are două fiice.
Atribuțiile președintelui interimar
În calitate de președinte al Senatului, Ilie Bolojan este primul pe lista de posibili președinți interimari, după demisia lui Klaus Iohannis, care intră în vigoare miercuri, pe 12 februrie.
Dacă refuză sau nu poate prelua funcția, aceasta ar fi ocupată, în ordine, de președintele Camerei Deputaților. Funcția este ocupată în prezent de Ciprian Șerban de la PSD.
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
sursa: Art. 98, Constituția României
Conform Constituției României, președintele interimar are atribuții limitate față de președintele ales – de pildă, nu are voie să dizolve Parlamentul și nici nu poate iniția referendum pentru a sonda dorința națiunii.
Atribuțiile și limitările președintelui interimar
Atribuții:
- Reprezintă statul român pe plan intern și internațional
- Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora
- Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor
- Poate adresa mesaje Parlamentului
- Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului
- Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului
- Îndeplinește funcția de Comandant Suprem al forțelor armate
- Poate participa la ședințele Guvernului
Limitări
- Nu poate dizolva Parlamentul.
- Nu poate iniția un Referendum.
- Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
În ceea ce privește președinția interimară a Partidului Național Liberal, spune profesorul de drept Ioan Stanomir, dacă ajunge președinte interimar, Ilie Bolojan ar trebui „cel puțin să se autosuspende din PNL, pentru că președintele României nu poate fi membru al unui partid politic”.
Partidul Oamenilor Tineri a inițiat și suspendarea lui Ilie Bolojan
„Nu putem avea un președinte al Senatului care ignoră legea”, a declarat președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), Ana Maria Gavrilă, pentru Europa Liberă.
POT a inițiat deja procedura de suspendare din funcția de președinte al Senatului a lui Ilie Bolojan.
Inițiativa POT vine după ce partidul său a încercat de trei ori să depună la birourile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului lista de semnături pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis.
Reprezentanților POT li s-a reproșat că, la prima încercare, pe 16 ianuarie, nu au respectat criteriul concomitenței, iar la cea de-a doua, de săptămâna trecută, că nu au avut un număr suficient de semnături.
Cea de-a treia și ultima listă pentru suspendarea lui Klaus Iohannis a fost înaintată luni, 10 februarie, plenului pentru dezbatere, iar marți urma să aibă loc votul în plen. Ulterior, tot în cursul zilei de luni, la ora 14.10, președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia.
„Este o a treia încercare a noastră, nu pentru că celelalte două încercări au fost eșuate, ci pentru că ambii președinți ai celor două camere - al Camerei Deputaților și al Senatului – au supus la vot dacă a fost îndeplinită procedura de depunere a inițiativei de suspendare, ceea ce este total ilegal”, susține Gavrilă.
Gavrilă spune că Bolojan avea obligația să îi informeze pe semnatari, în scris, că procedura nu e îndeplinită și că suspendarea președintelui ar fi fost întârziată astfel cu trei săptămâni.
Gavrilă afirmă că, deși președintele Camerei Deputaților ar fi fost și el în culpă, nu poate cere aceeași procedură și aici, pentru că președintele camerei inferioare a Parlamentului este numit de propriul grup politic și doar de el poate fi schimbat.
Președinta POT susține că a inițiat discuții cu alte partide pentru susținerea suspendării lui Ilie Bolojan din funcția de președinte al Senatului.
Uniunea Salvați România a precizat, prin intermediul liderului deputaților, Ionuț Moșteanu, că nu va susține un astfel de demers.
Dumitru Coarnă, de la SOS România, spune însă că va ajuta cu voturi solicitarea POT, iar prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a declarat că încă nu există o poziție pe această solicitare.
„Nu s-a discutat așa ceva în partid, deci nu există o poziție stabilită pe acest subiect. În primul rând, dorim să vedem documentul de demisie depus și înregistrat oficial (al lui Klaus Iohannis - n.r.), am mai văzut noi premieri și președinți de partid care au spus că pleacă și nu au mai plecat”, a declarat Lulea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
