Discutată în ultimii trei ani, disciplina „Educaţie Nutriţională” a fost aprobată luna aceasta printr-un ordin al ministrului Educaţiei şi Cercetării, Daniel David.
Ordinul de ministru a fost publicat în Monitorul Oficial din 9 aprilie 2025, dată de la care este în vigoare, iar materia va fi predată opțional începând cu anul şcolar 2025 - 2026.
Iniţiativa îi aparține lui Gabriel Toncean, preşedintele Federaţiei Române de Culturism şi Fitness. El a inițiat o petiție online care a fost semnată de zeci de mii de români. Apoi s-a consultat cu mulți experţi în nutriţie, educaţie şi sănătate publică.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Gabriel Toncean spune că noua disciplină are scopul de a forma obiceiuri sănătoase încă din primii ani de şcoală, iar efectele ar urma să se vadă ulterior într-o societate mai sănătoasă.
Informațiile pe care le vor afla elevii, crede Toncean, sunt mai mult decât binevenite - un sfert dintre copiii români suferă de obezitate, iar numărul lor este în continuă creştere, potrivit datelor din Atlasul Mondial al Obezităţii din 2024.
Romania are o rată de creştere anuală de 3,1% a cazurilor de obezitate pentru perioada 2020-2035, iar cu acest procent se plasează în clasament peste ţări precum Ungaria (2,5%) şi Bulgaria (1,3%).
Pe 4 martie 2025, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva obezității, Institutul Naţional de Sănătate Publică a folosit în raportul său date dintr-un studiu publicat în 2020, care privește 2019.
Astfel, în urmă cu jumătate de deceniu, peste 18% dintre copii sufereau de obezitate, iar trei din zece copii cu vârsta de 7-9 ani erau supraponderali sau sufereau de obezitate.
1. Europa Liberă: De ce era nevoie de o oră specială de educație nutrițională? De ce va fi opțională numai pentru clasa pregătitoare și pentru clasele I și a II-a?
Gabriel Toncean: Răspunsul este foarte simplu: pentru că sănătatea și educația pentru sănătate încep din copilărie.
Primii ani de școală sunt momentul ideal pentru a forma obiceiuri alimentare corecte. Am sesizat acest lucru inclusiv în familie, unde, atunci când comunicăm cu copiii și îi învățăm de mici să se comporte sănătos și să mănânce sănătos, lucrurile așa vor decurge și mai departe în dezvoltarea lor.
Această disciplină este introdusă într-o formă adaptată vârstei, bineînțeles, adică va fi una simplă, practică și interactivă.
Am ales clasele mici pentru că este un început și este mai ușor să formăm un comportament corect acum, la vârste mici, decât să corectăm unul greșit mai târziu.
Pe termen lung însă, obiectivul nostru este extinderea acestui tip de educație și în obiceiuri și în ciclurile școlare următoare.
2. Europa Liberă: Cine va preda educație nutrițională?
Gabriel Toncean: Conform Ministerului Educației, disciplia va fi predată de învățătorii din clasă, în cadrul curiculumului, la decizia școlii.
Sigur, vor beneficia de sprijin al specialiștilor și, pentru a susține calitatea procesului, vom pune la dispoziție materiale didactice moderne și resurse educaționale create de specialiști, pentru că vrem ca totul să funcționeze bine.
3. Europa Liberă: Cine îi va pregăti pe profesorii sau învățătorii care vor preda educație nutrițională?
Gabriel Toncean: Deja lucrăm la un parteneriat cu facultăți de profil, specialiști în nutriție, organizații educaționale, tocmai pentru a crea programe de formare continuă cursuri scurte și adaptate, bineînțeles, învățătorilor. Cred că este esențial ca aceștia să primească informația științifică clară și aplicabilă, nu doar teorie.
4. Europa Liberă: Când se formează o clasă în care se poate preda educație nutrițională? De câte cereri din partea părinților/elevilor e nevoie?
Gabriel Toncean: Fiind o disciplină opțională din oferta școlii, clasa se formează în funcție de opțiunile exprimate de părinți. De regulă este suficient ca un grup de elevi dintr-o clasă să opteze pentru o disciplină, iar școala să includă disciplina în orarul opțional.
Nu este nevoie de număr minim fix de elevi stabilit prin lege, ci de flexibilitate și de deschidere din partea școlii. Ține de atitudinea școlii să ia această decizie.
5. Europa Liberă: Există o vârstă anume de la care copiii pot fi învățați să mănânce sănătos?
Gabriel Toncean: Cu cât mai devreme, cu atât mai bine. De la patru sau cinci ani, copiii pot înțelege diferența dintre un aliment sănătos și unul nociv.
Nu vorbim despre diete sau restricții, bineînțeles, ci despre educație simplă făcută prin joc și exemple potrivit nivelului de înțelegere al copiilor.
6. Europa Liberă: România are o creştere alarmantă a cazurilor de obezitate infantilă. Cauzele sunt legate numai de nutriție sau și de lipsa de mișcare?
Gabriel Toncean: Din punctul meu de vedere, ambele sunt la fel de importante. Am tras un semnal de alarmă în urmă cu mulți ani și mă bucur că am ajuns la momentul la care putem spune astăzi că educația nutrițională va fi studiată ca materie în școli.
Copiii trebuie să înțeleagă că sănătatea e o combinație de obiceiuri.
Alimentația dezechilibrată, lipsa mișcării, somnul insuficient și mai ales timpul excesiv petrecut în fața ecranelor sunt cauzele combinate și care duc la acel dezastru, când vedem că avem foarte mulți copii obezi.
Educația nutrițională este doar una dintre soluțiile necesare, ca să ne înțelegem. Nu este singura soluție, dar este un început esențial. Copiii trebuie să înțeleagă că sănătatea e o combinație de obiceiuri.
7. Europa Liberă: E corect din punct de vedere nutrițional să punem copiii la cură de slăbire?
Gabriel Toncean: Nu, nici într-un caz la copii. Niciodată n-o să vorbim despre o cură de slăbire la educație nutrițională, ci despre un echilibru și mai ales prevenție.
Cuvântul prevenție trebuie să fie pe buzele noastre, ale tuturor, și ale părinților. Trebuie să înțelegem că toate dietele restrictive nu sunt potrivite pentru cei mici.
Rolul educației nutriționale este să formeze componentele sănătoase, nu nu se impună restricții nici într-un caz.
8. Europa Liberă: Cum ar trebui profesorii și părinții să le explice copiilor conceptul de nutriție astfel încât acesta să nu pară ceva abstract?
Gabriel Toncean: Decizia a fost ca aceste noțiuni de nutriție să fie predate prin exemple simple și activități interactive.
De exemplu, desenăm o farfurie cu alimente, vorbim despre combustibilul corpului, facem comparații cu lucruri din viața lor, de exemplu ce mașină merge cu suc sau când copiii înțeleg legătura dintre ce mănâncă și cum se simt. Și atunci totul devine real și logic pentru ei.
Această materie de educație nutrițională este predată în multe state europene. Dar, pentru mine, prioritar a fost factorul de obezitate infantilă, care este unul avansat la noi în țară și faptul că suntem în topul obezității infantile, ceea ce e semnal de alarmă pentru noi toți.
9. Europa Liberă: Sunt părinți care nu le dau copiilor lor deloc zahăr sau prăjituri sau carne. E corect din punct de vedere nutrițional?
Gabriel Toncean: Întotdeauna am spus și o repet că nutriția echilibrată nu înseamnă extreme. Ei au nevoie de toți nutrienții, inclusiv proteine, carbohidrați și chiar o cantitate controlată de zahăr.
Lipsa completă a unor grupe alimentare poate duce la dezechilibrare. Educația nutrițională pe care o vor preda învățătorii în școală promovează echilibrul, nu restricția.
10. Europa Liberă: Cum le va fi explicat celor mici că chipsurile și sucurile acidulate nu sunt bune pentru sănătatea lor?
Gabriel Toncean: Nicidecum prin interdicție, ci prin informație potrivită și raportată la vârsta lor. Le explicăm că acele produse conțin substanțe care obosesc corpul, oferă energie falsă, nu ajută la creșterea lor.
Nici la sport nu-i ajută. Le explicăm de fapt cum funcționează corpul lor și așa copiii vor face alegeri mai bune singuri, nu forțați de părinți.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
