Cel puțin 10.000 de voturi de la alegerile locale din iunie au dispărut din documentele oficiale, doar în București. La jumătatea lui octombrie, toate procesele legate de aceste dispariții fuseseră respinse ca inadmisibile, nefondate sau după analiza pe fond. Și nu există o explicație legată de dispariția a peste 10.000 de voturi.
Din procesele verbale de la Secţia 282 Şcoala Gimnazială, Tunari, jud. Ilfov, au dispărut peste 100 de voturi ale partidului REPER, partid în dreptul căruia au fost trecute zero voturi, deși era secția unde votaseră deputata REPER, Oana Cambera, și familia ei.
„Am formulat cerere de renumărare către Biroul Electoral Local Tunari, aştept răspuns şi iau în considerare demararea unor proceduri penale. Am primit sesizări de la mai multe persoane care nu îşi regăsesc votul”, transmitea deputata REPER Canbera pe rețelele sociale în lunea de după alegeri.
REPER s-a adresat Biroului Electoral Central (BEC) și a cerut renumărarea voturilor. BEC a respins solicitarea, dar contestația la Curtea de Apel București a fost admisă.
„Decizie fără precedent: Curtea de Apel Bucureşti obligă BEC să dispună renumărarea buletinelor de vot din mai multe secţii de votare pentru alegerile europarlamentare.
Deputaţii Oana Cambera şi Andrei Lupu au câştigat în instanţă, la Curtea de Apel Bucureşti, în numele Partidului REPER anularea mai multor decizii ale Biroului Electoral Central şi renumărarea voturilor pentru alegerile europarlamentare, în mai multe judeţe şi secţii de vot, inclusiv în controversata secţie nr. 282 din Tunari din Ilfov, unde a votat deputata de Ilfov", clama comunicatul de presă al partidului REPER în vară.
Euforia renumărării a fost de scurtă durată. Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat decizia Curții de Apel București și a decis că nu mai e cazul să analizeze cererile de renumărare a voturilor.
Cazul Popești-Iași
Pe 12 iulie 2024, pe rolul Tribunalului Iași a fost înregistrat un dosar care avea ca obiect anularea rezultatului votului la alegerile locale, în comuna Popești. Reclamant - Partidul AUR, condus de George Simion, care acuza fraudarea alegerilor. Pârâți - Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă.
Cinci zile mai târziu, Tribunalul Iași își declină competența și dosarul ajunge pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel București.
Ce a reclamat AUR?
„Solicită constatarea nulităţii absolute a actelor supra individualizate motivat de faptul că acestea consemnează date neconforme realităţii, astfel că alegerea Primarului Comunei Popeşti s-a realizat prin fraudă, fiind probabile atât influenţarea votului, cât şi diferenţele substanţiale între numărul voturilor exprimate, numărul alegătorilor care au semnat listele electorale, respectiv opţiunile manifestate în cadrul procesului electoral prin aplicarea ştampilei «Votat», corespondenţa numerică a acestora în documentaţie fiind străină realităţii, stare de fapt ce atrage nulitatea absolută”, scrie în motivarea instanței.
Analizând procesele verbale care sunt, încă, postate pe pagina de internet creată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) special pentru aceste alegeri, acuzațiile celor de la AUR se confirmă în ceea ce privește diferențele între numărul de votanți și cel al voturilor, și în cazul scrutinului pentru primar, și la cel pentru consiliul local.
De exemplu, la secția amenajată la Școala Hărpășești, din satul cu același nume din județul Iași, în procesul verbal al alegerilor pentru primar scrie că au intrat în secție 486 de alegători. Voturi valabile au fost 446, iar voturi nule – 20. Lipsesc de la socoteală 20 de voturi.
Și din procesul-verbal încheiat la secția din Doroșcani, tot din jud. Iași, lipsește un vot.
Diferența de voturi între primul clasat, reprezentantul PNL, și cel de-al doilea, de la AUR, a fost de 38 de voturi.
Rezultatul votului la pentru consilierii locali a fost exact invers. Candidații AUR au obținut cele mai multe voturi, iar liberalii s-au clasat pe locul doi.
Ce a cerut AUR?
„Se impune anularea proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor votării pentru funcţiile de primar şi de consilieri locali întocmite de Biroul Electoral de Circumscripţie Popeşti, precum şi a proceselor verbale de consemnare a rezultatelor votării pentru aceleaşi funcţii încheiate de birourile electorale ale secţiilor de votare aflate pe raza Circumscripţiei electorale Popeşti,județul Iași, respectiv a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 2974/14.06.2024, cu consecinţa reluării alegerilor pentru funcţiile de primar şi consilieri locali în Circumscripţia electorală Popeşti, nr. 64”, scrie în motivarea instanței.
Anterior, partidul se adresase și Biroului Electoral Central, conform procedurii, cu aceeași solicitare. Cererea i-a fost respinsă.
„În analiza cererii nr. 71 din 12.06.2024 formulată de către Partidul Alianţa pentru Unitatea Românilor - Filiala Judeţeană Iași, înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. 3060C/BEC2024/13.06.2024, această din urmă instituţie, prin Hotărârea nr. 2974 din 14.06.2024 a apreciat că nu sunt însoţite de probe susţinerile exprimate, aspect contrar realităţii şi care ar fi presupus, eventual, solicitarea de suplimentare din partea entităţii petente a datelor, materialelor şi a celorlalte indicii care să permită aflarea adevărului şi justa soluţionare a demersului.”
Pe 22 august, judecătorii Curții de Apel București au judecat cererea AUR și au respins cererea.
Și au motivat decizia prin faptul că Autoritatea Electorală Permanentă, pârâtă în dosar, nu are calitate procesuală iar Biroul Electoral Central nu mai există, activitatea sa încetând imediat după publicarea rezultatelor finale.
„În acord cu Decizia 10.07.20224 pentru alegerile locale şi europarlamentare din anul 2024, Biroul Electoral Central şi-a încetat activitatea în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al rezultatului final al alegerilor, adică la data de 13.07.2024 (...) Această dată marchează din punct de vedere civil sfârşitul capacităţii civile de folosinţă, iar în plan procesual lipsa capacităţii procesuale de folosinţă.
Întrucât sesizarea instanţei competente – 6.08.2024 - a avut loc după data la care autoritatea publică şi-a încetat definitiv activitatea, instanţa va admite excepţia inadmisibilităţii”, scrie în motivarea instanței.
Care a respins astfel cererea AUR.
Cu alte cuvinte, deși partidul a respectat termenii procedurali în contestarea rezultatului votului, când a ajuns în instanță, nu a mai avut cu cine să se judece. AEP nu are calitate procesuală, iar Biroul Electoral Central nu mai exista.
Dosarul a fost deschis pe 12 iulie, Biroul Electoral Central s-a desființat o zi mai târziu.
„Legislația electorală e una specială și prevede termene scurte”, spune președintele AEP, Toni Greblă. Dar nu răspunde la întrebarea dacă nu e o problemă procedurală faptul că, după desființarea Biroului Electoral Central, procesele răman fără obiectul plângerii.
Problemele identificate nu mai pot influența în niciun fel alegerile, spune Septimius Pârvu, expert electoral la think-tankul Expert Forum.
„Mandatele o să se valideze, nu vor mai crea niciun efect juridic”, spune Pârvu.
Rămâne însă o serie de întrebări la adresa instituțiilor de organizare a alegerilor.
„Una este legată de diferențele de voturi din procesele verbale, de date care nu se leagă. Că e un buletin-două lipsă, poate fi înțeles, dar ce s-a întâmplat în locurile unde au fost diferențe mari? Autoritățile ar trebui să răspundă la asta, chiar și în afara anchetelor sau proceselor”, mai subliniază Pârvu.
Cum se contestă rezultatele alegerilor
Procedura de contestare a rezultatului alegerilor locale în România implică mai multe etape legale, care sunt reglementate de legislația electorală. Iată pașii principali:
1. Depunerea contestației
- Orice persoană interesată (candidați, partide politice, alianțe, organizații sau chiar alegători) poate depune o contestație.
- Contestația se depune la Biroul Electoral de Circumscripție care a organizat alegerile, în termen de 48 de ore de la încheierea procesului de votare și de la afișarea rezultatelor.
- Contestația trebuie să fie motivată, precizând clar încălcările legale sau neregulile observate în timpul procesului electoral (fraudă, erori în numărarea voturilor, neînregistrarea unor voturi etc.).
2. Soluționarea contestației
- Biroul Electoral de Circumscripție are obligația de a soluționa contestația în termen de 3 zile de la depunerea acesteia.
- Dacă soluția oferită de Biroul Electoral nu este considerată satisfăcătoare de către contestatar, acesta poate face apel la instanța competentă.
3. Apelul la instanța de judecată
- Contestațiile nesoluționate favorabil pot fi înaintate Tribunalului din județul unde au avut loc alegerile, tot în termen de 48 de ore de la primirea soluției Biroului Electoral.
- Tribunalul va analiza cazul și va da o decizie definitivă și irevocabilă în termen de 5 zile.
4. Anularea sau repetarea alegerilor
- Dacă instanța constată că au existat nereguli grave care au influențat rezultatul, aceasta poate dispune anularea alegerilor sau repetarea acestora în circumscripția respectivă.
- În cazul repetării alegerilor, acestea vor avea loc la o dată stabilită ulterior, conform prevederilor legale.
5. Recursul la Curtea Constituțională (doar pentru primari)
- În cazul alegerea primarului, după soluționarea tuturor contestațiilor și validarea rezultatelor de către instanță, persoanele nemulțumite pot adresa un recurs la Curtea Constituțională, în termen de 10 zile de la data soluționării definitive a contestațiilor.
Ce probleme au semnalat specialiștii?
Pe parcursul alegerilor locale și europarlamentare au fost probleme de mai multe feluri: organizatorice și de numărare a voturilor.
Problemele evidenţiate de rapoartele de observare în timpul numărării par cauzate mai degrabă de complexitatea procesului şi de volumul mare de muncă ce le-a revenit birourilor secţiilor de votare decât de intenţia de a vicia rezultatele, scriu specialiștii de Expert Forum, într-un raport privind alegerile locale și europarlamentare din 2024.
La alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, fiecare votant a primit câte cinci buletine de vot, pentru diversele tipuri de candidați, pe care a trebuit să le introducă în urne separate.
Fiecare comisie din fiecare secție de votare a avut, la rândul său, de numărat, în paralel, buletinele pentru cinci tipuri de candidați: europarlamentari, primari, conslieri locali, președinți de consilii județene sau ai Consiliului General al Municipiului București și pentru președintele de Consiliu Județean sau Primarul General al Capitalei.
- „În unele cazuri – explică raportul Expert Forum – există suspiciuni rezonabile de încălcare a legislației și a fost notată existența unor dosare penale legate de numărarea voturilor și centralizarea rezultatelor. Diferențele identificate între datele privind prezența procesate prin SIMPV (platforma de înscriere a documentelor - n.r.) și cele din procesele verbale pot crea confuzie, iar cauza acestora nu a fost explicată de autoritățile electorale.
- La alegerile europarlamentare, numărul de voturi nule din unele secții de votare a fost ridicat. Deși platforma prezenta.roaep.ro oferă transparență cu privire la ziua alegerilor și centralizarea rezultatelor, modalitatea în care sunt publicate datele poate fi îmbunătățită.
- Respingerea tuturor cererilor de renumărare sau anulare a alegerilor de către BEC, care însumează aproape 200 de decizii, pentru ambele scrutine, ilustrează utilitatea practică foarte redusă a unor astfel de prevederi.”
Nu doar contestații în instanță au existat, ci și plângeri penale legate de lipsa voturilor din anumite secții.
La sectoarele 1 și 2 din București, numărarea voturilor și validarea rezultatelor au durat aproape o săptămână, iar primarii în funcție au făcut plângeri penale la parchet.
Surse Europa Liberă spun că, de exemplu, până la momentul publicării acestui articol, la Primăria Sectorului 1 nu a fost trimisă nicio notificare în privința vreunui soluții.
Expert - teoretic, vor fi mai puține probleme la prezidențiale și parlamentare
Septimiu Pârvu explică faptul că alegerile care urmează la sfârșitul lui noiembrie și începutul lui decembrie (prezidențiale și parlamentare), se încadrează într-un alt context electoral și, datorită acestei conjuncturi, teoretic, va exista un spațiu mai restrâns pentru probleme.
Faptul că, în fiecare dintre dumincile electorale are loc doar un rând de alegeri și cetățenii vor primi doar câte un buletin de vot ar trebui să ușureze și munca celor din secții, și procesul de numărare și pe cel de validare a rezultatelor.
„Ușurează munca și nu vom mai putea avea justificări ca am încurcat cifre, am modificat procesul verbal de șapte ori”, explică Pârvu.
Pârvu spune că o parte din probleme ar trebui să nu mai existe, mai ales că ordonanța de guvern care reglimentează organizarea alegerilor din toamnă prevede ajustări legate de primirea buletinelor de vot și interdicții referitoare la prelungirea pe parcursul mai multor zile a procesului de predare a sacilor cu buletinele de vot.
„Mă aștept să nu mai vedem acele cozi interminabile la predarea buletinelor de vot și oameni care pleacă cu materialele acasă și apoi se întorc la birourile electorale”, mai spune Pârvu.
O altă îmbunătățire e o sancțiune pentru membrii secțiilor de vot care nu se prezintă la traininguri. O bună pregătire a celor din secții ar atrage și ea limitarea problemelor.
Alegerile parlamentare și prezidențiale sunt programate pe 24 noiembrie, 1 și 8 decembrie, în duminici separate, tocmai pentru a preveni haosul din vară când, într-o singură duminică, românii au avut de votat atât europarlamentarii, cât și aleșii locali.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
