Depunerea listelor de candidați pentru alegerile parlamentare s-a încheiat joi.
Tabelele cu nume, unele schimbate pe suta de metri, conțin surprize și arată o practică împământenită în România - pe liste trebuie să ajungă cine trebuie să primească un loc bun de parlamentar, indiferent dacă are sau nu o organizație în spate.
Experții consultați de Europa Liberă spun că practica este una obișnuită, însă poate fi dăunătoare.
Prahova, județul cel râvnit
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, de loc din Buzău, deschide lista de la Senat a PNL de la Prahova, un județ în care partidul a obținut două mandate de senatori și patru de deputați în 2020.
Predoiu a devenit deja un veteran al mandatului în deplasare.
În urmă cu patru ani a fost ales tot în Prahova, pe listele de la Camera Deputaților. Acum i-a luat locul Robertei Anastase, de loc din Ploiești, care a fost parlamentar timp de 20 de ani și care a fost recompensată de partid cu un loc la Banca Națională a României.
Ministrul Predoiu nu a venit singur pe listele PNL în Prahova, ci însoțit de secretarul său de stat de la Justiție, fostul procuror Cătălin George Șerban.
Șerban, de loc din Călărași, a avut doar joburi în județul natal și în București, până să candideze în acest an în Prahova.
Și listele de la PSD Prahova la alegerile parlamentare din 2024 sunt pline de „stranieri”.
Lista de la Senat este deschisă de Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, proaspăt cooptat în PSD. El a fost ministru tehnocrat în guvernul Ponta III la portofoliul IMM-urilor.
Jianu provine din Slatina, județul Olt. De-abia pe locul doi este Radu Oprea, ploieștean, ministrul Economiei în Guvernul Ciolacu.
La Camera Deputaților, pe poziția a treia, eligibilă, a fost transferat un secretar de stat din Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete. El este de loc din Timiș.
Nici S.O.S. România, partidul Dianei Șoșoacă, nu se dezice de transmutări politice din alte județe pentru posibilele locuri eligibile. Pe primul loc pe lista de la Senat e Ninel Peia, un oltean ales în 2012 deputat pe listele PSD din Ilfov.
Pe poziția 1 la Camera Deputaților este fiul politicianului pro-rus Cozmin Gușă, Andrei Gușă. Tatăl lui fusese ales pe listele PD București în 2004.
În același județ Prahova, AUR îl pune primul pe lista de la Camera Deputaților pe focșăneanul Adrian Axinia, care a demisionat din Parlamentul României în urmă cu trei luni, după ce a fost ales eurodeputat.
Adrian Axinia a declarat că nu știe încă la care dintre cele două demnități va renunța dacă va fi ales deputat de Prahova. Totul va înclina în funcție de o posibilă guvernare.
„În ecuaţia unei hotărâri viitoare vor conta victoria lui George Simion la alegerile prezidenţiale şi posibila preluare a guvernării de către AUR. Mai ales că, aşa cum se ştie, am fost desemnat ministru al Investiţiilor, Construcţiilor şi Transporturilor în Guvernul pe care Alianta pentru Unirea Românilor vrea să îl propună”, a declarat Axinia pentru Europa Liberă.
Noii europarlamentari candidează
AUR se folosește de eurodeputații proaspăt aleși ca „locomotive” și în alte județe - Gheorghe Piperea candidează la Giurgiu, locul său de proveniență, dar băcăuanul Claudiu Târziu candidează la Iași.
La Brașov candidează pe un loc eligibil din partea PSD ploieșteanul Augustin Hagiu, fost președinte al Federaţiei Operatorilor Români de Transport. L-ar lega de Brașov actualul domiciliu - Fundata.
Tot la Brașov, AUR a schimbat capul de listă la alegeri pe ultima sută de metri. Lista de la Camera Deputaților este deschisă de actualul deputat de Mureș, Dan Tanasă, iar cea de la Senat de Dorina Barcari, deși AUR ar fi anunțat anterior alt candidat - profesorul Tiberu Foriș, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Economice.
„M-am retras din orice formă de colaborare cu acest partid împreună cu mare parte dintre colegii mei universitari din ţară. Am demonstrat ceea ce era de demonstrat: este imposibil de schimbat un sistem putred şi corupt. Spuneam că nu suntem toţi la fel… Acum – da! Sunt toţi la fel! La alegeri cred că voi desena un dreptunghi şi voi trece în el candidatul care ar putea salva ţara – Vlad Ţepeş!”, a scris profesorul la aflarea veștii.
AUR a precizat, pentru Europa Liberă, că listele oficiale ale partidului Alianța pentru Unirea Românilor sunt cele care au fost depuse în fiecare județ în parte și că nu există alte liste oficiale decât cele care au fost depuse de către filiale partidului.
De la Timiș la Dolj, de la Constanța la Dâmbovița
Nici la Dolj, partida parlamentarelor nu se joacă cu de-ai casei. PNL Dolj l-a pus pe poziția a doua pe Cristian Bușoi. De fel din Turnu-Severin, Bușoi a candidat în trecut pe listele de la Timiș.
La PSD, lista de la Senat din Dolj este deschisă de bucureșteanul Adrian Câciu, ministrul Fondurilor și Proiectelor Europene în Guvernul Marcel Ciolacu.
Ministra Educației, Ligia Deca, de fel din Constanța, dechide lista de senator a PNL Vâlcea.
Întrebată de către publicația Edupedu care e legătura cu acest județ, Deca a răspuns că una emoțională.
La Dâmbovița, lângă București, considerat un important fief PSD, lista de la Camera Deputaților este deschisă de ex-premierul bucureștean Victor Ponta, iar cea de la Senat de Titus Corlățean, ex-ministru de Externe, care provine din Medgidia, județul Constanța.
La Tulcea, pe primul loc de la PSD candidează Sergiu Constantinescu originar din Ardeal. El este soțul prezentatoarei TV Alessandra Stoicescu, de la Antena 1.
La Iași, lista PSD o deschide actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila.
Născut în București, Rafila și-a desfășurat activitatea profesională în capitala României, cu o excepție de trei ani, când a fost medic stagiar la Sfântul Gheorghe, în Covasna.
Politolog: O decizie corectă, dar dăunătoare
În teoria partidelor politice există un capitol care se numește încadrarea aleșilor, explică politologii cu care a vorbit Europa Liberă. Sunt două tipuri de încadrare: pe orizontală și pe verticală.
Încadrarea pe verticală înseamnă că lideri de la centru sunt trimiși să candideze în teritoriu și invers.
„La origine, Brătianu a candidat la colegiul Argeș, apoi s-a mutat la fratele lui care avea librării în București”, explică Andrei Țăranu.
Toate partidele din lume au acest sistem, explică profesorul Cristian Pîrvulescu: Sistemul ar trebui să se aplice în special tehnicienilor din partide, cei care nu au în spate organizații, dar sunt utili partidului datorită expertizei pe care o au.
„Problema e că, la noi, partidele sunt destul de descentralizate și teritoriul domnește asupra centrului și nu invers, în ciuda a ceea ce speră și cred politicienii noștri”, explică profesorul Andrei Țăranu.
„De aceea, când este trimis cineva într-un colegiu din teritoriu, atunci cineva din teritoriu e dat la o parte. De aceea, nemulțumiți, membrii locali nu vor fi foarte interesați să tragă în campania electorală”, adaugă politologul.
„Partidele nu mai au o echipă națională puternică”, completează profesorul Cristian Pîrvulescu.
„Ciolacu este cea mai bună dovadă, așa cum a fost și Dragnea la vremea lui, că cei care conduc partidele sunt cei care realizează cele mai bune rețele de interconectare cu grupările de putere locală, județeană, care au propriile interese în promovarea de la centru”, explică Pîrvulescu.
La alegerile din 1 Decembrie, vor fi aleși 466 de parlamentari: 330 de deputați și 136 de senatori.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
