Măsurile esențiale: pregătirea unei truse de supraviețuire în avans și constituirea unui plan de acțiune împreună cu familia. Întreruperea electricității, gazului sau apei implică luarea unor măsuri specifice pentru a garanta siguranța.
Organizația Crucea Roșie este pregătită să sprijine autoritățile în caz de urgență și să asigure nevoi de bază. Pregătirea, voluntariatul și donațiile sunt câteva moduri prin care noi toți putem asista la munca lor.
1. Care sunt primii pașii pe care trebuie să îi facem ÎN AVANS ca să ne pregătim în cazul unor dezastre naturale, precum inundații sau cutremure ?
Daniel Modoacă: Înainte să se întâmple un dezastru, fiecare persoană trebuie să discute în familie aspecte de prevenire a separării membrilor familiei, precum și siguranța acestora, un prim aspect fiind modul în care se vor contacta atunci când acest lucru se întâmplă.
Mai exact, se întocmește un plan al familiei, unde se vor preciza elemente precum:
- cine este persoana de contact pe care toți membrii familiei trebuie să o sune pentru a confirma că sunt în siguranță sau că nu au fost afectați de dezastru ;
- un punct sau două de siguranță unde să se întâlnească după dezastru, unul fiind în apropierea locuinței, iar celălalt într-o zonă mai îndepărtată, dar care să fie cunoscută de toți membrii familiei, iar accesul către acel loc să fie facil, de exemplu să poată merge pe jos până acolo.
Odată acoperită nevoia de informare cu privire la situația membrilor familiei, trebuie să avem în vedere pregătirea unei truse de supraviețuire care să acopere nevoile de bază pentru o perioada de minim 48-72 de ore, precum: apă, hrană, prim ajutor, autoprotecție, semnalizarea prezenței, confort psihologic etc.
2. Ce ar trebui să includă o trusă de supraviețuire?
Daniel Modoacă: O trusă de supraviețuire ar putea include următoarele obiecte recomandate:
- Apă - 4 litri de apă pe zi/persoană pentru cel puțin 3 zile, pentru băut și igienă;
- Mâncare - alimente neperisabile pentru trei zile;
- Radio alimentat cu baterii sau dinam și baterii suplimentare;
- Lanternă și baterii suplimentare;
- Trusă de prim ajutor;
- Fluier pentru a putea cere ajutor;
- Mască de praf pentru a filtra aerul contaminat;
- Pungi de plastic și bandă adezivă pentru a securiza adăpostul;
- Șervețele umede, saci de gunoi și legături din plastic;
- Cheie sau patent pentru a închide utilitățile;
- Desfăcător de conserve manual;
- Hărți locale;
- Telefon mobil cu încărcător, baterie externă sau încărcător solar;
- Briceag.
Desigur, acestea sunt doar câteva sugestii. Chiar dacă se găsesc și în comerț, cele mai bune truse de supraviețuire sunt cele personalizate.
3. Cum pot persoanele în situații critice să acționeze în cazul întreruperii aprovizionării cu electricitate?
Daniel Modoacă: Un prim pas este să se asigure că au decuplat siguranța centrală de la panoul electric, în cazul în care panoul este accesibil, pentru a preveni eventualele accidente atunci când curentul revine.
În funcție de durata întreruperii aprovizionării, lipsa acesteia se poate acoperi cu lanterne - trebuie să avem disponibile în casa sau în trusa de supraviețuire lanternă cu dinam/baterii, baterie externă sau încărcător solar.
E bine să evităm sursele de lumină cu foc, precum lumânările, ca să nu existe accidente în cazul în care dezastrul a afectat alimentarea cu gaz în locuință!
În cazul în care locuim la casă, putem pregăti pentru acoperirea acestei nevoi un generator electric alimentat cu benzină/motorină sau generator cu panouri solare.
4. Dar în cazul întreruperii aprovizionării cu apă sau în cazul contaminării acesteia, cum ar trebui acționat?
Daniel Modoacă: Apa este un element esențial supraviețuirii și este necesară într-o trusă de urgență. După un dezastru, apa curată și potabilă s-ar putea să nu fie disponibilă. Sursa obișnuită de apă ar putea să nu fie accesibilă sau să fie compromisă prin contaminare.
În primul rând, persoanele aflate în această situație trebuie să stea departe de zona afectată până când oficialii locali declară zona sigură și să nu consume apa disponibilă în surse deschise sau în aer liber, cum ar fi în fântâni, puțuri etc.
Dacă știm în avans că se va întrerupe alimentarea cu apa, trebuie să ne asigurăm că am stocat cât mai multă apă în casă. De exemplu, ne umplem cu apă cada sau recipientele mari pe care le avem în casă.
De asemenea, este important ca în trusa de supraviețuire să avem suficientă apă încât să acopere nevoile membrilor familiei și/sau a animalelor de companie pentru minimum 48 de ore.
Nu folosim apă care s-ar putea să fie contaminată la spălatul vaselor, dinților, prepararea mâncării, spălat pe mâini sau igiena corporala. Ar trebui să stocăm cel puțin 4 litri de apă de persoană pe zi.
În cazuri extreme, o persoană adultă poate trăi cu cel puțin 1 litru de apă zilnic doar pentru băut, însă nevoile individuale ar putea să varieze depinzând de vârstă, condiție fizică, activitate, dietă și climat. Ideal ar trebui să bem minim 2 litri de apă zilnic
5. În cazul unui dezastru, cum poate acționa o persoană afectată pentru a-și asigura hrana?
Daniel Modoacă: La acoperirea nevoilor alimentare trebuie să luăm în considerare constituirea, în avans, a unui stoc de alimente. Când alcătuim stocurile de alimente de urgență avem în vedere următoarele aspecte:
- Depozităm cel puțin un stoc de alimente greu perisabile, suficient pentru toți membrii familiei pentru trei zile.
- Alegem sortimente de mâncare pe care familia noastră le-ar consuma în mod uzual.
- Luăm în considerare eventualele nevoi nutriționale speciale.
- Evităm alimentele care provoacă setea.
- Alegem biscuiți nesărați, cereale integrale și mâncăruri conservate cu un conținut ridicat de lichide. Depozităm alimente conservate, amestecuri uscate și alte alimente care nu necesită refrigerarea, gătirea, apă sau prepararea specială. Includem și un desfăcător de conserve manual și tacâmuri.
6. Ce poate face cineva afectat de un dezastru natural sau într-o situație de conflict armat în cazul în care îi este afectată locuința? Cum poți să găsești adăpost într-o astfel de situație?
Daniel Modoacă: Într-o situație extremă, precum dezastrul natural sau un conflict armat, autoritățile locale și echipele de intervenție se vor afla la locul dezastrului, dar nu vor putea ajunge la toate persoanele imediat, fapt pentru care este posibil ca unele persoane să primească primul ajutor în câteva ore sau în câteva zile.
Dacă locuință este afectată și ne este pusă viața în pericol trebuie să o părăsim imediat, îndreptându-ne într-o zonă deschisă, precum parcurile sau în puncte prestabilitate de autoritățile locale pentru a fi folosite în caz de dezastru, de exemplu stadioane sau școli.
Crucea Roșie Română, la nevoie, va deschide tabere de sinistrați împreună cu autoritățile locale unde persoanele afectate vor avea acoperite nevoile de bază, începând de la apă și mâncare până la cazare și ajutor psiho-social de bază sau servicii de restabilire a legăturilor familiale.
7. În cazul unui dezastru natural major, care este rolul Crucii Roșii în furnizarea de asistență comunităților afectate?
Daniel Modoacă: În conformitate cu misiunea și responsabilitățile sale, Crucea Roșie intervine pentru a oferi asistență umanitară de urgență și pentru a acționa în calitate de partener auxiliar al autorităților locale și naționale în sprijinirea persoanelor sinistrate. Acest sprijin se extinde la aspecte variate, cum ar fi asigurarea cazării în tabere pentru persoanele afectate și satisfacerea nevoilor de bază.
Crucea Roșie oferă un ajutor complex, care se extinde pe o perioadă scurtă, medie și lungă. Mai exact, organizația este prezentă în faza de urgență imediată după producerea dezastrului, oferind sprijin pentru satisfacerea nevoilor esențiale ale comunităților afectate.
De asemenea, intervine și în perioadele ulterioare, sprijinind comunitatea în procesul de revenire la normalitate, atunci când zona devine sigură.
8. Cum pot membrii comunității să ajute Crucea Roșie în eforturile de ajutor în caz de dezastru, atât înainte, cât și după producerea unei crize?
Daniel Modoacă: Implicarea fiecărei persoane este foarte importantă, atât în pregătirea pentru eventuale dezastre, cât și în acțiunile de ajutor ulterioare.
Înainte ca un dezastru să aibă loc, ne concentrăm pe prevenție și implicare în activități precum auto-pregătirea, care poate include cursuri de prim ajutor, crearea unei truse de supraviețuire, identificarea persoanelor vulnerabile din comunitate care vor avea nevoie de sprijin, voluntariat sau donații pentru programe de pregătire ale comunității.
9. Cum acționează Crucea Roșie pentru a ajuta persoanele aflate în zone de război?
Daniel Modoacă: Crucea Roșie Română nu are o implicare directă în sprijinirea persoanelor aflate în zone de război dintr-o altă țară.
Această activitate este coordonată de Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Federația Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii, precum și Societatea Națională a Crucii Roșii sau Semilunii Roșii din țara în care are loc conflictul.
Crucea Roșie Română oferă sprijin prin transmiterea de resurse financiare destinate susținerii acțiunilor umanitare desfășurate de entitățile menționate anterior.
10. Cum poate publicul să sprijine eforturile Crucii Roșii în ajutorarea persoanelor din zone de război?
Daniel Modoacă: O modalitate de sprijin este prin donații către Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Federația Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii, precum și către Societatea Națională din țara în care are loc conflictul
