Linkuri accesibilitate

Ciclonul Boris dă alerta pe Dunăre. În România, primarii din orașele riverane și hidrologii nu se așteaptă la inundații


17 septembrie 2024, Budapesta. Autoritățile ungare au pus 1 milion de saci de nisip în jurul clădirilor care ar fi putut fi inundate.
17 septembrie 2024, Budapesta. Autoritățile ungare au pus 1 milion de saci de nisip în jurul clădirilor care ar fi putut fi inundate.

Timp de o săptămână, începând din 17 septembrie, debitul Dunării la intrarea în România crește în fiecare zi cu 1.000 de metri cubi pe secundă, arată prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INGHA). Autoritățile române spun că sunt în alertă, dar că nu există pericolul unor viituri.

Miercuri, pe 18 septembrie, Dunărea intra în România – la Baziaș – cu un debit de 3.400 m3/s, iar joi debitul va ajunge la 4.100 m3 /s.

Pe 24 septembrie debitul va fi de 8.000 m3/s.

În localitățile din aval de Baziaș, volumul Dunării va scădea treptat, potrivit prognozei pentru perioada 18-24 septembrie de la Centrul Național de Prognoze Hidrologice al Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INGHA).

Hidrologii de la Apele Române și de la INGHA susțin că, pentru România, astfel de volume ale apei nu vor pune problema unor viituri.

Într-o informare trimisă de INGHA către Europa Liberă, hidrologii spun că, în cazul în care debitul Dunării va fi mai mare decât cel din prognoză, prin Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier se pot evacua şi debite de 20.000 m 3/s, în situaţii excepţionale.

„Pe sectorul Dunării aval Gruia ( n.r. localitate riverană Dunării) lucrările de îndiguire asigură tranzitarea în siguranță a unor debite de 13.500 m3 /s, respectiv până la valori de 14.500 m3/s, în condiții de supraveghere specială”, spune INHGA.

Cotele apelor Dunării vor fi în creștere în următoarele 7 zile, dar pentru că a fost secetă și apele erau scăzute, nu vor exista viituri, spun hidrologii.
Cotele apelor Dunării vor fi în creștere în următoarele 7 zile, dar pentru că a fost secetă și apele erau scăzute, nu vor exista viituri, spun hidrologii.

Hidrologii spun că, în ultimii 20 de ani, cel mai mare debit al Dunării înregistrat la intrarea în țară (la Baziaș) a fost în anul 2006: 15.800 m3/s.

„Suntem într-o stare de alertă și ținem legătura cu toți colegii hidrologi din bazinul Dunării. Prognoza precisă este pentru șapte zile. Astăzi (18 septembrie - n.r.) avem 3.400 metri m3/s, iar peste șapte zile va ajunge la 8.000 m3 /s la intrarea în țară. Din datele pe care le avem în acest moment, nu vor fi probleme în sectorul românesc al Dunării. Dar monitorizăm tot sectorul Dunării”, a spus Ana Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt de la Apele Române.

Debitele Dunării pe fiecare localitate în parte pot fi consultate AICI.

Nivelul cotelor Dunării va crește în următoarele șapte zile, dar de la intrarea în România până la vărsarea în Marea Neagră debitul Dunării va scădea trepat
Nivelul cotelor Dunării va crește în următoarele șapte zile, dar de la intrarea în România până la vărsarea în Marea Neagră debitul Dunării va scădea trepat

De la Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, purtătoarea de cuvânt Corina Mihai precizează și ea că, la un debit de 8.000 m3/s al Dunării, în România nu există riscul unor viituri.

„Nu vor fi viituri cel puțin pentru perioada prognozată. INHGA actualizează zilnic prognozele și le pune pe site”, spune Corina Mihai.

Debitul Dunării la Baziaș va atinge 9.200- 9.500 m3/s

Prognoza hidrologică precisă făcută pentru următoarele șapte zile arată că debitul Dunării va crește până pe 24 septembrie până la 8.000/m 3 /s.

Dar în informarea către Europa Liberă, hidrologii spun că au primit estimări de la colegii lor din Ungaria şi Serbia şi „luând în considerare aportul celorlalți afluenți importanți ai Dunării aval de Budapesta (Drava, Sava, Tisa şi Morava)”, debitele în secţiunea Baziaş vor fi în creştere până la valori maxime de 9.200- 9.500 m3 /s, în intervalul 28-29 septembrie 2024.

Hidrologii precizează că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire.

Primarii unor localități riverane Dunării spun că nu e pericol de inundații

Adrian Budirinca, viceprimarul comunei Gruia/ județul Mehedinți spune pentru Europa Liberă că „la noi nu ajunge apa”.

„Nu facem baraje”, spune viceprimarul Budirincă.

„Dacă ar ajunge apa, noi am avea probleme numai la satul Izvorele care aparține de Gruia. Dar și satul ăla e sus, de la ultima lor casă până la Dunăre mai sunt doi kilometri. Să sperăm că nu va fi nimic. Nu am primit nicio avertizare până acum. Dar urmărim prognoza.”

Localitatea următoare unde sunt măsurate cotele apelor Dunării este Municipiul Calafat.

Primarul Dorel Mitulețu spune pentru Europa Liberă că, deocamdată, cotele apelor Dunării de la Calafat „nu sunt agravante”.

„Nu avem niciun indiciu în momentul acesta că s-ar întâmpla ceva. Dar cotele apelor Dunării la noi erau foarte scăzute când s-a întâmplat ce s-a întâmplat în parte cealaltă (n.r. Budapesta). Ar urma să crească și la noi, dar noi nu suntem în pericol. Urmărim situația, dar orașul Calafat e undeva sus, localitățile limitrofe precum Ciupercenii Noi sunt mai aproape. La noi, singura zonă care are probleme e zona de la gară, dar nici acolo că nici nu folosim gara așa de mult”, a spus Dorel Mitulețu.

Debit crescut al Dunării la Budapesta

Hidrologii de la INHGA spun că este necesară o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în România.

La Budapesta, Dunărea avea pe 18 septembrie un debit de 6.300 m3/s, iar prognoza arată că va ajunge duminică, pe 22 septembrie, la aproximativ 8.700 m3/s.

„Viitura formată pe Dunăre în amonte de Budapesta are valori asemănatoare cu cele înregistrate în iunie 2013, când debitul maxim înregistrat la Budapesta a fost de 9.200 m3/s, iar pe Dunăre, la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), debitul maxim înregistrat a fost de 10.600 m3/s, în condițiile unui aport semnificativ mai mare al râurilor Sava şi Tisei faţă de situaţia actuală”, precizează INHGA în răspunsul pentru Europa Liberă.

Între timp, din cauza prognozelor pesimiste, autoritățile de la Budapesta au instalat diguri mobile și baraje temporare pentru a face față inundațiilor din vecinătatea râului.

Baraj din saci cu nisip construit pe malurile Dunării, la Budapesta, pentru protejarea Insulei Margareta. 16 septembrie 2024.
Baraj din saci cu nisip construit pe malurile Dunării, la Budapesta, pentru protejarea Insulei Margareta. 16 septembrie 2024.

Miercuri, cheiurile Dunării din Budapesta au fost inundate, iar autoritățile au înființat centrul operațional de protecție împotriva inundațiilor, la care lucrează în prezent 4.392 de persoane.

De luni seara, docurile de pe Dunăre, precum și Insula Margareta (situată în centrul orașului) au fost închise, după cum a declarat primarul Budapestei, Gergely Karácsony, citit de EFE.com.

Nivelul Dunării a ajuns la aproape zece metri, de cinci ori mai mult decât de obicei, și la Bratislava, capitala Slovaciei.

Locuitorii din districtul Devinska Nova Ves au trebuit să fie evacuați.

În România, Dunărea se desfășoară pe o distanță de 1.075 km, între localitățile Baziaș si Sulina. Intră în România pe la Baziaș și traversează localitățile: Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Patlageanca, Tulcea, Sulina.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG