Consiliul Fiscal atrage atenția asupra „slăbiciunilor instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene” în condițiile în care banii europeni primiți prin Cadrul Financiar Multianual și PNRR sunt singura forță care poate echilibra economia și bugetul.
„Absorbția în proporție cât mai mare a fondurilor europene este de o importanță vitală pentru România, reprezentând singura forță contra-ciclică de anvergură ce poate contracara efectele contracționiste ale consolidării fiscale, ajutând economia românească, prin reforme și investiții, să devină mai robustă, mai competitivă, având în vedere starea bugetului public și vulnerabilitățile balanței externe, într-un context internațional extrem de nefavorabil”, arată Consiliul Fiscal într-un document transmis Europei Libere.
Consiliul atrage atenția că, la jumătatea exercițiului financiar european 2021 - 2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune este zero, în condițiile în care România poate depune proiecte în valoare totală de 31 miliarde de euro.
Fondurile structurale și de investiții europene sunt fonduri care acționează împreună pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială și a îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020 ale Uniunii Europene. Aceste fonduri sunt principalele instrumente ale Uniunii Europene destinate promovării coeziunii economice, sociale şi a solidarităţii.
Într-o replică la afirmațiile Consiliului Fiscal, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis că „până în prezent, autoritățile de management care gestionează programele 1012 - 2027 au semnat cu beneficiarii 1.752 de contracte de finanțare în valoare totală de aproximativ 21 de miliarde de euro, din care, valoare eligibilă aproximativ 16,7 miliarde de euro și aproximativ 11,6 miliarde euro, contribuție a UE - 38% din alocarea UE. Plățile efectuate către beneficiari totalizează aproximativ 806 milioane euro, din care aproximativ 739 de milioane de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene”.
Consiliul Fiscal remarcă, de asemenea, întârzierile și provocările semnificative în finanțările primite prin PNRR și afirmă că există riscul ca unele fonduri alocate prin acest program să fie pierdute.
„Este esențial ca autoritățile să țină seama că, spre deosebire de Politica de Coeziune a UE aferentă programării multianuale, care permite finanțarea proiectelor după finalul perioadei, în cazul PNRR toate jaloanele și țintele asumate necesită a fi atinse până la finalul lunii august 2026, iar cererile de plată aferente trebuind a fi executate până la finalul anului 2026, orice nerealizare putându-se transpune în pierderi sau chiar returnări de fonduri”, avertizează Consiliul Fiscal.
În lipsa banilor veniți prin PNRR, spune Consiliul, apar riscuri semnificative în economie, prin limitarea finanțărilor prin granturi și împrumuturi, scăderea investițiilor, întârzierea reformelor, cu efect direct asupra stabilității economice a țării.
Consiliul Fiscal atrage atenția că pierderea de fonduri europene, în general, ar complica și mai mult situația dificilă în care se află finanțele publice din România și ar afecta economia reală.
„România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă. Aceasta și pentru că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare. În plus, PIB pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB)”, atrage atenția Consiliul Fiscal.
Articol actualizat cu informațiile transmise de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene legate de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune din exercițiul financiar european multianual 2021 - 2017.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
