„Facem pentru prima dată în România o listă a localităților după gradul de accelerație a terenului, care este practic cuantificarea expunerii la risc seismic a localităților”, anunța ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Attila Cseke, pe 22 ianuarie, la Sălaj.
O săptămână mai târziu, instituția condusă de el lansa o hartă de risc seismic interactivă.
După alte două zile, la momentul anunțării bugetului de stat pe 2025, surpriză: „Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat” are prevăzute în acest an 5,4 miliarde de lei, echivalentul a 1,1 miliarde euro.
Două vești bune, dar care nu reușesc, din păcate, să acopere decât o mică parte din problemele enorme cu care se confruntă clădirile cu risc seismic din România.
O hartă nouă pentru public, nu pentru specialiști
Conform reprezentanților MDLPA, harta va ajuta atât locuitorii - să știe în ce fel de zonă stau, cât și autoritățile locale - să acceseze fonduri pentru consolidări, în contextul în care Guvernul a aprobat o serie de programe de investiții pentru clădiri publice și pentru blocuri de locuințe.
80% (2.681) din numărul total de unități administrativ-teritoriale din România au fost incluse pe harta interactivă a riscului seismic, disponibilă pe pagina Ministerului Dezvoltării.
Au fost incluse și zonele cu grad de accelerație a terenului mai scăzut, precum cea din județul Gorj, unde au fost cutremure neașteptate în primăvara anului 2023, cu pagube materiale considerabile la clădiri publice și școli.
„Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranța seismică a școlilor, spitalelor, a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice”, a transmis ministrul Attila Cseke.
Finanțarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanțare.
„E foarte important că noul ministru al Dezvoltării își începe mandatul cu câteva declarații despre risc seismic, în condițiile în care fostul ministru de resort (Adrian Veștea - n.r.) n-a menționat riscul seismic aproape niciodată în mandatul lui de aproape doi ani”, a declarat Matei Sumbasacu pentru Europa Liberă.
Inginer structurist cu 15 ani de experiență în construcții, Sumbasacu este fondatorul Asociației Re:RISE (Reducerea Riscului Seismic), care elaborează soluții pentru reducerea riscului seismic.
Informațiile din harta lansată de minister nu reprezintă însă nimic nou pentru specialiști. Inginerii proiectanți aveau și până acum de unde să ia aceste informații, respectiv din codul de proiectare seismică P 100 din 2013, actualizat în 2019. Acesta conține și harta de zonare seismică a României.
„Nu era pusă la dispoziția publicului într-un format așa de prietenos, la un click distanță și mai ales asumată de o instituție oficială. E o acțiune mai degrabă de comunicare a Ministerului Dezvoltării, prin care pune din nou acest subiect pe agenda publică. Este foarte bine că o fac și avem nevoie de astfel de acțiuni de conștientizare, doar ca informație nouă nu este”, explică Sumbasacu.
Mai mult, el arată că este denumită greșit și ar trebui, de fapt, să fie numită „de hazard seismic”, generat de natură, și nu de risc, care implică factorul uman.
„Acești indicatori erau cunoscuți specialiștilor, probabil că nu erau cunoscuți pentru alte instituții sau alte autorități publice”, spune pentru Europa Liberă și Doru Dragomir, purtătorul de cuvânt al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) București.
„Ajută orice autoritate publică locală sau orice persoană fizică sau juridică să se uite pe ea și să vadă cam care este riscul din punct de vedere seismic al zonei localității, orașului unde locuiește”, explică Dragomir.
Europa Liberă a întrebat reprezentanții MDLPA care au fost motivele care au dus la crearea proiectului hărții interactive a riscului seismic, cine sunt principalii beneficiari, cine a dezvoltat proiectul și care au fost costurile generate de dezvoltarea sa. Nu am primit vreun răspuns până la publicarea acestui articol.
Record bugetar, dar insuficient
În 2024, „Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat” a avut un buget de 909 milioane lei (242 milioane euro). Mult peste cele doar 4,5 milioane lei (nici măcar 1 milion de euro) din 2023.
Recordul de anul trecut poate fi categoric depășit în 2025, în care este prevăzut un buget de 5,4 miliarde lei (aproape 1,1 miliarde euro).
„Din păcate, nu e așa de mult, deși pare”, susține Matei Sumbasacu. „Necesarul proxim, la nivel de țară, se ridică undeva la 15-16 miliarde de euro, conform strategiei naționale de reducere a riscului seismic”, arată Sumbasacu.
Deoarece datele sunt din 2021 – 2022, expertul spune că, în realitate, ar fi nevoie de cel puțin 20 de miliarde de euro, dacă ar fi să le actualizăm cu inflația. Ceea ce înseamnă că actuala prevedere bugetară, de 1,1 miliarde, ar acoperi doar 5-6% din necesar.
Cât privește miliardul de euro care ar putea fi disponibil anul acesta, cu el s-ar putea face consolidarea a aproximativ 500.000 m², estimează specialistul structurist. Este echivalentul a aproximativ 100 de blocuri de înălțime medie (6-8 etaje).
Oficial, în București sunt 849 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic I și II. Conform calculelor Re:Rise privind rezistența clădirilor la acțiuni seismice, în realitate în Capitală ar fi peste 2.200 de imobile vulnerabile la cutremur.
Pe lângă bani, o problemă o reprezintă și capitalul uman.
„Trebuie să ai o echipă la Ministerul Dezvoltării care să lucreze pentru pregătirea acestor proiecte și apoi, evident, pentru urmărirea derulării lor. Din câte știu eu, deocamdată, la Ministerul Dezvoltării echipa care pregătește astfel de programe este subdimensionată”, mai spune Sumbasacu.
Am întrebat reprezentanții MDLPA dacă vor suplimenta numărul de angajați, în contextul în care a crescut de șase ori bugetul alocat. Până la publicarea acestui articol, nu am primit vreun răspuns.
Până în prezent, prin programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat au fost semnate 66 de contracte de finanțare, în valoare de 1,12 miliarde lei (225 milioane euro).
Șapte dintre ele, în valoare de 258 milioane lei (aproape 52 milioane euro), pentru blocuri de locuințe. Cinci dintre ele sunt din sectorul 3 al Capitalei, alte două sunt din județele Dâmbovița și Teleorman.
Prin programul „Școli sigure și sănătoase” au fost semnate 30 de contracte de finanțare, în valoare totală de 845 milioane lei (169 milioane euro). Inițiativa prevede consolidarea seismică, reabilitarea, modernizarea, creşterea performanţei energetice la clădirile din învăţământul preuniversitar de stat.
Prin Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” au fost semnate două contracte de finanțare, în valoare totală de 15 milioane lei (3 milioane euro).
Suplimentar, din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministrul Dezvoltării finanțează consolidarea a 39 de blocuri de locuințe și 165 de clădiri publice.
Cifrele apocalipsei
Peste 350.000 de clădiri rezidențiale pot fi grav avariate în toată țara în cazul unui seism de magnitudine foarte mare (între 7,4 și 8,1 magnitudine) la o adâncime cuprinsă între 90 și 110 km.
De asemenea, numărul maxim al persoanelor grav rănite sau decedate poate depăși 45.000.
Sutn concluziile ultumului Plan de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru Municipiul București și Județul Ilfov, aprobat și actualizat în anul 2023.
În București, numărul clădirilor rezidențiale grav afectate poate fi între 838 și 33.569, iar în județul Ilfov - între 739 și 19.234.
O variantă mai „blândă” a unui eventual seism, de 7,4 magnitudine, similar celui din 4 martie 1977, ar avaria grav peste 52.000 de clădiri la nivel național, iar numărul răniților și al decedaților ar depăși 14.000.
În București, numărul clădirilor rezidențiale grav afectate ar putea fi între 667 și 1.774, iar în Ilfov - între 550 și 1.655.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
