Linkuri accesibilitate

Emisarul lui Putin la Beijing și propriile sale interese. Lukașenko: Susțin planul Chinei pentru Ucraina


Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, dă mâna cu președintele Chinei, Xi Jinping, în timpul unei întâlniri la Beijing, în China, 1 martie 2023.
Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, dă mâna cu președintele Chinei, Xi Jinping, în timpul unei întâlniri la Beijing, în China, 1 martie 2023.

Aleksandr Lukașenko, cel mai apropiat aliat al lui Vladimir Putin, se află de marți într-o vizită de trei zile în China, iar observatorii îi acordă o atenție deosebită pentru a repera orice semn că Beijingul și-ar putea schimba poziția față de războiul din Ucraina.

Belarus, care a permis trupelor rusești să invadeze Ucraina de pe teritoriul său, în urmă cu un an, este cel mai important aliat al Rusiei, iar liderul autocrat Aleksandr Lukașenko este văzut ca un purtător de mesaj al lui Vladimir Putin, în condițiile în care între cei doi discută frecvent.

De altfel, cu câteva zile înainte de a zbura la Beijing, Lukașenko a avut o conversație lungă cu președintele rus Vladimir Putin. Însă relația dintre cei doi nu este așa cum încearcă aceștia să o afișeze.

Într-o prefațare a vizitei de trei zile în China, care se va încheia joi, agenția belarusă de știri Belta a anunțat că accentul va fi pus pe comerț, economie, investiții și cooperare umanitară, precum și pe un răspuns la „cele mai acute provocări internaționale de astăzi”.

În plus, vizita lui Lukașenko în capitala Chinei are loc la câteva zile după ce Beijingul și-a prezentat propunerile de încheiere a conflictului din Ucraina, privite cu scepticism la nivel internațional, în condițiile în care nu menționa o retragere completă a trupelor rusești.

Totodată, Beijingul nu a condamnat acțiunile Rusiei în Ucraina, iar liderii occidentali au avertizat recent China să nu furnizeze Rusiei niciun fel de arme.

Lukașenko: Susținem „pe deplin” planul Beijingului pentru Ucraina

De la Beijing, Aleksandr Lukașenko a declarat că Belarus „sprijină pe deplin inițiativa privind securitatea internațională” a Chinei cu privire la Ucraina.

„Întâlnirea de astăzi are loc într-un moment foarte dificil, care necesită abordări noi, neortodoxe și decizii politice responsabile”, i-a spus Lukașenko președintelui chinez Xi Jinping.

Liderul chinez a declarat, potrivit presei de stat, că țara sa este dispusă să colaboreze cu Belarus pentru a promova o dezvoltare sănătoasă și stabilă a relațiilor bilaterale la un nivel înalt, transmite Reuters.

Xi Jinping a mai spus că cele două țări ar trebui să se sprijine reciproc în „protejarea propriilor interese fundamentale, să se opună interferențelor forțelor externe în afacerile interne și să-și protejeze suveranitatea și securitatea politică”.

Însă, această vizită a unui aliat atât de apropiat Kremlinului la Beijing cu siguranță va atrage asupra Chinei o examinare mai amănunțită a rolului pe care îl are țara asiatică în război, ca urmare a acuzațiilor oficialilor americani potrivit cărora Beijingul ia în considerare furnizarea de arme și muniții către Moscova.

Oficialii chinezi au negat afirmațiile Washingtonului, dar Kievul și aliații săi occidentali vor urmări îndeaproape călătoria lui Lukașenko pentru a vedea dacă aceasta va duce la noi acorduri de cooperare militară între Beijing și Minsk.

„Singurul mod în care Xi s-ar deranja să se întâlnească cu Lukașenko în acest moment ar fi pentru că ceva mai mare este în joc pentru Beijing și probabil are legătură cu războiul din Ucraina”, a declarat Katsiaryna Shmatsina, expert în politica belarusă la Universitatea Virginia Tech, pentru RFE/RL.

Îndepărtarea (pe cât posibil) de Rusia

În plus, prin vizita sa, Lukașenko speră să compenseze dependența politică și economică a Belarusului de Rusia.

Miercuri, China și Belarus au semnat o serie de documente de cooperare bilaterală în domeniul economiei și comerțului, industriei, agriculturii, științei și tehnologiei, sănătății, turismului și sportului, potrivit comunicării oficiale anunțate de agenția de stat chineză Xinhua.

Belarus a devenit și mai dependentă de energia, securitatea și asistența financiară rusească în urma protestelor antiguvernamentale din 2020 și a izolării internaționale tot mai mari a Minskului de când a început războiul din Ucraina.

„Această vizită are o semnificație simbolică pentru Lukașenko și poate contribui la credibilizarea ideii că nu mai este la fel de izolat ca în trecut”, a mai spus Katsiaryna Shmatsina.

Rusia și Belarus sunt semnatare ale Tratatului de Înființare a Uniunii Statale, din decembrie 1999, care a fost o sursă de fricțiune între Minsk și Moscova.

Yahoo News a relatat recent că a obținut documente care arată un plan al Kremlinului de a absorbi Belarusul până în 2030 sub pretextul tratatului.

Lukașenko a respins raportul, despre care a spus că sunt „prostii și bârfe”, părând să recunoască dominația Moscovei.

La începutul lunii februarie, Vladimir Putin i-a mulțumit pentru că a „acceptat să vină” la o întâlnire de la Moscova, iar Aleksandr Lukașenko a dat de înțeles că este din ce în ce mai supus. „De parcă nu aș putea fi de acord”, a răspuns el.

Coooperarea militară China-Belarus

Cele două țări au o istorie în privința chestiunilor militare, în special în ceea ce privește transferurile de tehnologie.

În 2015, Minskul a anunțat finalizarea sistemului său de lansatoare de rachete multiple „Polonez”, despre care experții militari spun că folosește proiecte chinezești modificate și a fost dezvoltat cu ajutorul Chinei.

Dezvoltarea „Polonez” a avut loc după ce Moscova a refuzat să vândă Belarusului sistemul său de rachete Iskander la un preț redus, ceea ce l-a determinat pe Lukașenko să se îndrepte spre Beijing.

Iar într-o declarație comună la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai din septembrie, Lukașenko și Xi au promis să „extindă în continuare cooperarea practică în toate domeniile între cele două armate”.

Însă, sancțiunile occidentale dure impuse Belarusului în urma represiunii protestatarilor în 2020, după alegerile prezidențiale pe care opoziția și observatorii internaționali le consideră în continuare frauduloase, Lukașenko a devenit mai ascultător față de Kremlin, deoarece Putin i-a venit în ajutor - o tendință care s-a accentuat după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

Strategia trecută a Minskului de a-și limita dependența de Moscova prin echilibrarea între China și Rusia a fost contracarată și mai mult de aprofundarea relației dintre Xi și Putin.

Rusia și China au încheiat un parteneriat „fără limite” cu câteva săptămâni înainte de invazia rusă în Ucraina, iar de atunci China și-a intensificat schimburile comerciale cu Rusia, achiziționând surse de energie ieftine și furnizând livrări de tehnologie mai avansată, cum ar fi microcipuri, care ar putea fi utilizate pentru armament.

Lukașenko: Învățăm deja din noile tehnologii ale Chinei

De asemenea, Lukașenko va încerca să transpună orice bunăvoință chineză în investiții și schimburi comerciale extinse, care au devenit tensionate în ultimii ani.

În întâlnirea de acum cu premierul chinez Li Keqiang, Lukașenko a declarat pentru agenția de stat Xinhua că „învățăm deja din noile tehnologii ale Chinei, care sunt de interes pentru noi. Iar acest lucru privește toate sectoarele, de la biotehnologie la apărarea națională”.

Potrivit cifrelor furnizate de țara asiatică, schimburile comerciale dintre China și Belarus au crescut cu 33%, ajungând la 5 miliarde de dolari anul trecut. Această creștere vine de fapt dintr-o scădere anterioară.

Banii chinezi au curs cândva în Belarus, finanțând noi drumuri, fabrici și legături feroviare cu Europa, precum și un parc industrial extins la periferia Minskului, care a atras investiții de peste 1 miliard de dolari de la 56 de companii străine, inclusiv giganții chinezi din domeniul tehnologiei Huawei și ZTE.

Dar sancțiunile occidentale asupra Minskului au făcut din Belarus un partener mai puțin atractiv pentru China, Beijingul neoferind niciun proiect sau împrumut nou Minskului din 2019.

În ciuda legăturilor economice blocate, China a încercat să ofere sprijin retoric lui Lukașenko în timp ce acesta se confrunta cu Europa și Statele Unite. Xi Jinping a fost primul lider străin care l-a felicitat după alegerile prezidențiale din 2020, în pofida condamnării internaționale.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG